(să ne întoarcem) Înapoi la Argument (9)

UPDATE! La ora 22:00 în seara evenimentului, înregistrarea are 30.000 de vizionări. Ziua următoare, la ora 16:00, înregistrarea atinsese 170.000 de vizionări.

Foto: Radu Sandovici // http://www.vertizontal.ro

Motto: „Într-un angajament existenţial, raţiunea este cel mai adesea subordonată unor impulsuri afective şi morale de adâncime. Altfel spus, credinţa bate argumentarea.” – prof. Paul Cornea, „Ce a fost – cum a fost….”, p.44

Astăzi, 27 februarie 2014, a avut loc al cincilea eveniment din a doua serie a dialogurilor „Înapoi la argument” la Librăria Humanitas Cişmigiu. Invitatul a fost Paul Cornea, iar subiectul – „Comunismul: Utopia care a dat greş„, în legăturile cu memoriile domniei sale, „Ce a fost – cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache” (Polirom, 2013), la a cărui lansare în 23 noeimbrie 2013 la târgul Gaudeamus domnul H-R. Patapievici a fost unul dintre invitaţi (alături de Livius Ciocârlie şi Eugen Negrici, discuţie moderată de Adrian Şerban). 

Înregistrarea evenimentului poate fi văzută aici.

Imagini de la eveniment – via Facebook.

Libertatea este bunul nostru cel mai de preţ

MOTTO: „Căci voi, fraţilor, aţi fost chemaţi la libertate; numai să nu folosiţi libertatea ca prilej de a sluji trupului, ci slujiţi unul altuia prin iubire. Căci toată Legea se cuprinde într-un singur cuvânt, în acesta: Iubeşte pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Iar dacă vă muşcaţi unul pe altul şi vă mâncaţi, vedeţi să nu vă nimiciţi voi între voi. Zic dar: În Duhul să umblaţi şi să nu împliniţi pofta trupului. Căci trupul pofteşte împotriva duhului, iar duhul împotriva trupului; căci acestea se împotrivesc unul altuia, ca să nu faceţi cele ce aţi voi.” – Apostolul Pavel (Epistola către Galateni a Sf. Ap. Pavel 5, 13-17)

Dragă Ionuţ, 

Cred că disputa noastră vine mai degrabă dintr-o problemă de formulări decât una de conţinut – adică dintr-o problemă de comunicare.

Exerciţii de judecată istorică: Regele Mihai şi actul de la 23 august 1944

De aproape două săptămâni (8 noiembrie – 21 noiembrie), am purtat pe blogul istoricului George Damian o conversaţie prilejuită de descoperirea unei prezumtive stenograme a convorbirii dintre Regele Mihai şi Antoneşti din 23 august 1944. Exceptând primele comentarii (neincluse aici), dialogul pornit are, în cea mai mare parte, o mică legătură cu acest document – cu câteva excepţii (intervenţiile lui Nic, întrebările mele adresate domnului George Damian şi răspunsurile primite; cu Marian discutasem anterior despre acest document şi deja clarificasem chestiunea).

O public aici fără comentarii, cu o singură observaţie: este deosebit de lung, iar citirea lui poate dura între 30 de minute şi o oră (sunt totuşi 200 de comentarii). Cu toate acestea, înainte de a-l prelungi cu alte comentarii, aş ruga citirea sa integrală şi atentă. Vă mulţumesc anticipat! 

……………………..

EXERCIŢII DE JUDECATĂ ISTORICĂ

1. Madalin on 8 noiembrie 2013 at 12:09 said:

   Cat de penibil si bolsevic suna asta cu “fostul”. Oare avem un alt rege in prezent, ca sa fie Mihai fostul ? Sau unui profesor, cand iese la pensie, i se spune “fostul profesor” ?

Spre ce dorim să se îndrepte România

SPRE CE DORIM SĂ SE ÎNDREPTE ROMÂNIA?

sau

ALEGEREA ÎNTRE REGAT ŞI REPUBLICĂ

“Valoarea regalităţii stă, de 145 de ani încoace, deasupra alternativelor politice şi a sistemelor de guvernare.Ea garantează mândria, identitatea, continuitatea şi tradiţiile (poporului român) […..]” – Regele Mihai I al României 

În acest articol nu voi încerca să vă dau argumente de nici un fel (istorice sau funcţionale) pentru transformarea României în Regat, şi nici nu voi încerca să-i ridic un piedestal Regelui Mihai. Vreau doar să te fac pe tine, cititorul meu, să fii conştient de un lucru: Monarhia constituţională este o alternativă reală la Republica Semi-prezidenţială din prezent.

(să ne întoarcem) Înapoi la Argument (2)

Astăzi, 28 martie 2013, a avut loc, tot la librăria Humanitas de lângă Cişmigiu, al doilea eveniment din seria Dialogurilor „Înapoi la argument”. De data aceasta, invitatul a fost Gabriel Liiceanu. Titlul dialogului a fost „Despre naivităţile noastre”, iar discuţia s-a centrat asupra cărţii d-lui. Liiceanu, „Estul naivităţilor noastre” (Humanitas, 2012) – 27 de interviuri (1990 – 2011).

Foto: Radu Sandovici // http://www.vertizontal.ro

Înregistrarea discuţiei poate fi urmărită AICI. Imagini de la eveniment pot fi văzute AICI.

Întrebarea de pe prima pagină a cărţii în jurul căreia s-a centrat discuţia este: „Oare ne putem apăra prin cuvinte?”. În general, cuvintele au constituit principala temă a acestui dialog, fie ele „înlănţuite”, „îngrădite” sau „în libertate”.

Eroina

Am citit prima dată despre Mariana Drăgescu în Revista „Historia” [*]. Primul lucru care m-a impresionat a fost, dacă nu meritele militare (de a fi salvat mii de vieţi – peste 1500), vârsta ei impresionabilă (la 7 septembrie 2012, împlinise 100 de ani).

Defensiva profesorului contra produselor îndoctrinării seculare

Articolul „Nimeni nu s-a născut adult. Despre învăţământul obligatoriu”, scris de  profesorul universitar Marcel Căpraru [1], a avut un ecou semnificativ în comuniatatea virtuală românească. Nu toate receptările au fost pozitive, iar un număr signifiant de intervenţii au încercat minimizarea sau chiar discreditarea textului sau a autorului, prin orice mijloc posibil.

9 mai 1945: Nimic de sărbătorit

“[…] al doilea război mondial continuă să fie văzut prin ochelarii învingătorilor. [….] Strania alianţă dintre cele două mari democraţii occidentale – Marea Britanie şi S.U.A. – (cu) Uniunea Sovietică, strânsa colaborare dintre Churchill, Roosevelt şi Stalin pun sub semnul întrebării ataşamentul primilor doi faţă de principiile Cartei Atlanticului, în numele cărora susţineau că duc războiul. Vroiau, într-adevăr, Churhill şi Roosevelt ca popoarele să fie libere în a-şi decide soarta? Cum se împăca o astfel de afirmaţie cu alianţa care-i făcea partenerii unui regim – cel sovietic – la fel de odios ca şi cel nazist? [….]