Mulţumesc arhitectului Ion-Adrian Doja-Fodoreanu, care mi-a indicat acest text spre publicare în preajma sărbătoririi a 96 de ani de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia şi a 100 de ani de la începutul domniei regelui Ferdinand I „cel Leal”.
Gând Românesc
Anul VII. Nr. 7-9, 1939
Tipografia „Cartea Românească”, Calea Regele Carol II nr. 14
(text transcris după original / digitizat de BCU Cluj – n.m.V.M.T.)
de Ioan Lupaş
REGELE CAROL I ŞI TRANSILVANIA
– „ADEVĂRATUL MONARH” –
După Unirea Principatelor, prin îndoita alegere a lui Cuza şi prin ratificarea ei de către Puteriel europene, în mod firesc s’a ivit ideea întinderii acestei Uniri şi asupra Românilor dintre Carpaţi şi Tisa. Alexandru Papu-Ilarianu scria în cunoscutul său memoriu, adresat la 1860 lui Cuza-Vodă, că probabil va izbucni în curând o revoluţie în Ungaria şi, dacă era ar triumfa «ar putea să schimbe faţa Europei şi poziţia politică a României». Amintind numele lui Mihai, înfăptuitorul Unirii dela 1600, Papiu îşi încheia memoriul cu dorinţa, care nu ear numai a lui: „O, Principe şi Domn al Românilor! fie ca să vă stea întru ajutor geniul românesc, să răsbunaţi cu înţelepciune moartea şi să fiţi executorul fericit al planului celui mai mare Domn şi Român, ce a avut vreodată Dacia lui Traian”. Continuă lectura
Mulţumiri domnului Adrian Vasiliu, avocat al Majestăţii Sale Regelui, pentru modul demn în care l-a apărat pe Suveranul nostru.
În anul 2014 s-au comemorat 300 de ani de la două evenimente de mare relevanţă în istoria ţării noastre, foarte deosebite prin semnificaţia lor: alegerea lui Dimitrie Cantemir drept membru de onoare al Academiei de Ştiinţe din Berlin (la 11 iulie 1714, S.N.) şi martiriul domnitorului Constantin Brâncoveanu şi al fiilor săi (la 15 august 1714, S.V.).
Barthimeu – Un alt orizont
Memoriae – România
Misterele Dunării
VINDECĂTORU' – Răsvan Cristian Stoica
