Arhive lunare: Februarie 2015

De ce s-a sinucis von Killinger?

killingerÎn lucrarea din 1974, Insurecţia română în jurnalul de război al grupului de armate german „Ucraina de sud”, Ed. Militară, General-maior Eugen Bantea citează rezumatul conversaţiei purtate de ambasadorul Germaniei la Bucureşti, von Killinger, cu grupul de armate german:

„La 22:25 şi şeful statului major vorbeşte telefonic chiar cu ministrul plenipotenţiar. Acesta îl informează că a primit în cursul după-amiezii informaţia că mareşalul Antonescu a fost arestat. Din această cauză s-a dus la rege. Acesta i-a declarat că mareşalul ar fi demisionat şi că el ar fi instalat apoi un nou guvern. Acesta vrea să încerce să instituie un armistiţiu. Nu s-ar pune problema unei lupte împotriva armatei germane. Nu ar fi fost acceptată o cindiţie de acest gen pusă de ruşi. Apoi regele ar fi ţinut astă seară o cuvîntare la radio în care declară că România a acceptat condiţiile de armistiţiu ale aliaţilor şi depune armele. Ministrul plenipotenţiar von Killinger mai transmite că instituţiile germane din Bucureşti sunt înconjurate de trupe române, iar Maniu este prim-ministru şi că fostul comandant al armatei a 4-a române a devenit ministru de Război.”

[KTBSU (Kriegstagebuch des Oberkommandos der Heeresgruppe Südukraine 20.8-6.9.1944, Band 4, Teil 1, 3, Ausfertigung; the National Archives of the United States National Archives Microcopy No. T 311 Roll no. 298, via Arhivele statului Bucureşti, fond microfilme SUA, rola nr.130, cadre nr.0166-326), pp.55-57, apud General-maior Eugen Bantea, Insurecţia română în jurnalul de război al grupului de armate german „Ucraina de sud”, Ed. Militară, 1974, pp.130-131]

şi – invocând nenoncordanţele din comunicările sale (ex. „Killinger nu putea să nu ştie – publicase şi presa din diverse ţări aliate şi neutre – că unul din termenii principali ai proiectului de armistiţiu dicutat pe diverse canale de emisari români cu reprezentanţii aliaţi […] era tocmai alăturarea României la războiul dus de Naţiunile Unite”, p.23)- oferă următoarea explicaţie:

Continuă lectura

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Istorie si Civilizatie

(să ne întoarcem) Înapoi la Argument (19)

Joi, 26 februarie 2015

Al şaselea argument din Seria a III-a, inaugurată în Septembrie 2014.

Invitat: Neagu Djuvara

Tema: În ce fază  se  află acum Civilizaţia Occidentală?

Înregistrare – Privesc.eu

Fotografii – Facebook

CONCLUZII:

  • În Rusia există doar o populaţie de 50 de milioane de ruşi, restul fiind alogeni. Astfel, nu mai are forţă pentru un război mondial, demografia fiind în scădere.
  • China nu are ambiţii politice, de a redeveni imperiu. O astfel de tentativă ar putea constitui o excepţie sau o infirmare chiar a tezei lui Djuvara.
  • Civilizaţia occidentală va muri, dar tinereţea Statelor Unite ale Americii sunt o asigurare că acest lucru nu se va petrece prea curând.
  • Musulmanii sunt un factor important al schimbării. Situaţia creştinismului (neabordată în Civilizaţii şi tipare istorice) se va schimba.

Continuă lectura

2 comentarii

Din categoria Înapoi la Argument

Crime care nu se prescriu

Am asistat aseară la o dezbatere deosebit de interesantă, organizată de Frontline Club Bucharest: De ce sunt mineriadele un fenomen românesc? Dezbaterea a fost moderată de Liviu Mihaiu, iar invitaţi au fost: Dan Voinea, procuror militar, cel care a instrumentat dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990 şi al „revoluţiei”; Romulus Cristea, jurnalist, autor a numeroase articole despre mineriadă; Diana-Olivia Hătneanu, avocat, specialistă în drepturile omului; şi… „Luceafărul huilei”, Miron Cozma, lider sindical al minerilor din Valea Jiului.

iliescu-multumind-minerilor

Pe scurt despre mineriada din 13-15 iunie, a treia (după 29 ianuarie şi 18 februarie 1990):

  • Represiunea din Piaţa Universităţii a fost decisă la cel mai înalt nivel, într-o şedinţă de guvern (la care a participat, printre alţii, procurorul general de la vremea aceea) şi alta a Consiliului Frontului Salvării Naţionale.
  • Miron Cozma a fost, în mod indubitabil, complice (fără voia lui, afirmă el). Minerii au lipsit pe 13 iunie, dar au venit pe 14 iunie, iar intervenţia lor a fost combinată cu intervenţia unor agenţi ai puterii, deghizaţi în mineri (după cum afirmă procurorul Dan Voinea).
  • Represiunea a fost coordonată de aceaşi agenţi ai securităţii responsabili pentru crimele din decembrie 1989.

Continuă lectura

Un comentariu

Din categoria Atitudini, Istorie si Civilizatie

23 august: o relatare bine situată

viata-regelui-mihai-i-de-ecaterina-radoi-1998-p36867-0În lucrarea Ecaterinei Rădoi, Viaţa Regelui Mihai I (Ed. Maşina de Scris, 1999, pp.175-177), destul de bine documentată, am găsit o relatare a actului de la 23 august 1944 care pare să împace şi versiunea Majestăţii Sale, şi pe cea a mareşalului Antonescu („Însemnările din celulă”). Privind dilema sosirii mareşalului Antonescu la palat, autoarea cred că dă o rezolvare mulţumitoare: după întâlnirea de dimineaţă, în timpul Consiliului de Coroană, cu Gh. Brătianu, Antonescu, promiţând să încheie armistiţiul şi cerând scrisoarea liderilor politici, a cerut şi audienţa la palat; peste câteva ore, revenirea lui Brătianu fără scrisoare l-a furiat pe Antonescu într-atât încât era gata să contramandeze întrevederea cu regele, fiind nevoie de intervenţia personală a generalului Sănătescu (p.173).

„Discuţia dintre suveran şi conducătorul statului a durat trei sferturi de oră. După ce s-au aşezat în jurul mesei, regele a întrebat:

– Care este situaţia, domnule mareşal?

– Disperată, majestate. Frontul este străpuns în Moldova şi în Basarabia – a răspuns fără ocolişuri Antonescu. Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Istorie si Civilizatie

Suveranul şi alesul poporului

„Adevărul” a început o serie de 3 episoade dedicate Casei Regale în perioada de după 1989. Primul episod a apărut pe 22 februarie, fiind scris de Cristian Delcea, şi va fi urmat de Reconcilierea surprinzătoare dintre Regele Mihai şi Ion Iliescu”. Anticipând acest articol (notă: a apărut ziua următoare, scris de Mihai Voinea, n.m.), voi relua nişte consideraţii mai vechi:

FONDUL CHESTIUNII: ANII 1990-1996

M.S. Regele Mihai I al României în dialog cu Philippe Viguié Desplaces (1992), în “O domnie întreruptă” (Ed. Libra, 1995, trad: Ecaterina Stamatin):

Continuă lectura

Un comentariu

Din categoria Atitudini

Exerciţiu de înţelegere: de ce a fost Regele Mihai la Moscova

În anul 2005, şi apoi în anul 2010, Majestatea Sa Regele Mihai, însoţit de Principele Radu al României, a participat, la invitaţia preşedintelui Putin, respectiv, Medvedev, la ceremoniile de comemorare a 60, respectiv, 65 de ani de la capitularea Germaniei naziste, la 9 mai 1945 (după ora sovietică) / 8 mai 1945 (în occident). Aud nu rareori critici pentru acest fapt.

Se reaminteşte faptul că Regele Mihai a primit decoraţia „Pobeda” (Ordinul Victoriei) la 6 iulie 1945 [1]. Dar se uită că şi Bernard Montgomery (5 iunie 1945), şi Dwight Eisenhower (10 iunie 1945) au primit această decoraţie înaintea Majestăţii Sale.

Aceşti oameni omit adesea că Regele Mihai a primit „Legiunea de Merit” din partea SUA în grad de Chief Commander. Continuă lectura

5 comentarii

Din categoria Istorie si Civilizatie

Monarhia şi valorile

Motto: „Stejarul creşte numai unde-i pământul bun, buruienile cresc pretutindeni.” (Mihai Eminescu)

Cu o anumită ocazie publică [*], m-am pronunţat în privinţa unei asocieri între monarhia românească (1866-1947) şi valorile date de România în această perioadă. În acest sens, am propus un exerciţiu simplu, cel al „bancnotelor republicii”: aşa cum observa prietenul Dan Ghenea, toate personalităţile de acolo provin din perioada monarhiei şi sunt legate de Casa Regală –

Continuă lectura

Un comentariu

Din categoria Universale