Search pe Google: “Moara lui Sezonov”

PRILEJ: Împlinirea unui an de la descoperirea platformei Vindecătoru’ (17 august 2011)

 

CONTEXT: În seara sărbătoririi onomastice a bunicii materne (15 august, “Adormirea Maicii Domnului”), prilejul aducerii aminte a unei vechi prietene din Tulcea (Virginia Dima) m-a determinat să (re)caut respectiva persoană printr-un motor de căutare, însă – pentru a evita reazultatele anterioare ducând la alte persoane pe care nu le căutam – am adăugat şi numele secundar (Antoaneta), astfel ajungând în premieră la o biografie a doamnei Dima de pe site-ul Personalia. După ce am preluat toate informaţiile de interes (adică toate din acel articol), curiozitatea m-a împins spre o listă generală (1) în care – răsfoind – am găsit un alt nume pe care-l cunoşteam: Olimpiu Vladimirov. Făcând conexiunile între personalitatea respectivă şi cea pe care o cunoşteam, am ajuns la concluzia că respectivul era nimeni altul decât nepotul de văr al bunicii materne şi o personalitate dobrogeană cultural-artistică.

Ce entităţi (mai) pot insufla valori?

Cele patru entităţi care pot insufla valori persoanelor de până la maturizare sunt cercul familiar (rude şi cunoştinţe), comunitatea religioasă (în special cea creştină), centrele culturale (inclusiv instituţiile educaţionale) şi societatea cotidiană (îndeosebi cea implicată, dispusă pentru voluntariat).

În ziua de azi, un grup semnificativ de adolescenţi se depărtează de cercul familiar (sub pretextul independenţei juvenile), ocolesc comunitatea religioasă (invocând misticismul, animismul, habotnicia sau fanatismul ei, ori ateismul, suficienţa ştiinţifică sau areligiozitatea personală), minimalizează grupurile adunate în scopul acumulării de cunoştiinţe (sub pretextul auto-suficienţei cognitive) şi desconsideră datoria cetăţenească (sunt neinteresaţi de problemele, activităţile ori acţiunile din spaţiului cotidian, lăsând pe seama altora îndeplinirea unor sarcini de folos general şi izolându-se informaţional de modul de funcţionare a lumii).

Pentru cei care au această tendinţă nihilistă, ce sursă de valori mai rămâne? Poate cea primară, relativă la intuiţie.

Utopia colaborării sau entropia individualismului?

Cea mai importantă componentă a democraţiei este constituită de drepturile sociale, economice, ideatice ale individului (principiul „Mâinii Invizibile” aplicat comportamentului colectiv, produselor materiale şi ideilor transmise), sau este reprezentată de transferul de putere, capital şi valoare atribuită prin procesul electiv, piaţa economică, respectiv, circulaţia ideilor, adică – în general – fluctuaţiile de autoritate şi înfluenţă în societate care, la nivel individual, produc sentimentul de superioritate faţă de alţi semeni, la un moment dat?

Schimbarea la Faţă a Mântuitorului

(consemnată în trei din patru evanghelii: Matei, 17:1-13; Marcu, 9:2-13; Luca, 9:28-36; apostolul Ioan, care a luat parte la eveniment, nu descrie Transfiguraţia, deoarece, când şi-a scris evanghelia, ceilalţi trei ar fi făcut deja acest lucru, scopul scrierii sale fiind de a da lămuriri suplimentare şi nu a recopia cele deja consemnate)

„Sărbătoarea Schimbării la Faţă a Mântuitorului este o străfulgerare a Împărăţiei veşnice a lui Dumnezeu în lumea creată, guvernată de limite spaţio-temporale. În ea se arată puterea lui Dumnezeu de a muta şi schimba legile zidirii în lumina necreată a harului Său. Acest eveniment mântuitor arată deopotrivă şi finalitatea absolută a umanităţii, aceea de a deveni lumină spiritualizată în iubirea Stăpânului. [….]

Doru Dascălu despre sistemul de învăƫământ (pre)universitar facultativ

Elementele de bază ale unei societăţi umane corecte, şi care nu are ca pricipiu de viaţă doar competiţia între oameni sunt complet altele.

Lucian Croitoru, despre interdependenţa libertăţii politice şi celei economice. Referiri la mari gânditori (Aristotel, Ludwig von Mises, Milton Friedman) şi extrase politicii dâmboviţene, în esenţa lor socio-economică.

trăiește-ți viața altFEL

„În iulie 2012 au apărut semne că în România libertatea politică s-ar putea deteriora. Aratăm că aceste semne reflectă un deficit substanțial de libertate economică, cu rădăcini adânci în drepturile de proprietate precare și în corupția înaltă. Deficitul explică atât lipsa domniei legii, cât și faptul că mulți oameni au fost nevoiți să se bazeze pe stat pentru a avea un loc de muncă. În mod particular, numărul celor dependenți de redistribuire (în principal salariați, pensionari și asistați din banii publici) a devenit nesustenabil de mare.
– Numărul votanților dependenți de redistribuire care efectiv votează a devenit mai mare decât numărul celorlalți votanți. Ei îi votează pe politicienii care promit conservarea redistribuirii sau creșterea ei, și nu pe cei care încearcă să reducă excesele. Astfel, redistribuirea excesivă pune bazele pentru “tirania majorității”.
– Tot mai mulți oameni dependenți de redistribuire ajung să se considere nu atât proprietarii drepturilor de…

Vezi articolul original 5.661 de cuvinte mai mult