Comentariul poeziei “Vorbeşte-ncet” (1)

“Vorbeşte-ncet” este o creaţie lirică scrisă de poetul Mihai Eminescu, având structura unui sonet. Scrisă în anul 1876, poezia a fost publicată postum (după 1889).

Sonetul este o poezie cu formă fixă alcătuită din 14 versuri, grupate în două catrene şi două terţine, având rimă îmbrăţişată, măsură de 11 silabe şi ritm iambic.

 

Tema poeziei este dragostea, abordată printr-un monolog adresat. Mărcile lingvistice ale acestui tip de discurs sunt formele verbale la persoana I (“să pot”, “să te privesc”, “n-aş cere”) şi persoana a II-a (“vorbeşte”, “arată”, “rămâi”), formele pronominale la persoana I (“îmi”, “mea”, “meu”) şi persoana a II-a (“tăi”, “tău”, “ta”, “tu”, “tine”), substantivele la cazul vocativ (“Idol scump şi dulcea mea lumină”).

Eul liric, prezentat în ipostaza unui îndrăgostit, se adresează elogiativ iubitei sale, exprimând sentimente profunde: iubire, admiraţie, emoţie. Femeia apare ca o fiinţă angelică, cuminte, blândă, iar bărbatul ca o persoană fidelă, tandră, idealistă. Sentimentul de dragoste care îi aproprie pe cei doi este perceput ca o nevoie absolută, şi totodată un lucru inefabil.

Ideile, sentimentele şi atitudinile autorului sunt exprimate cu ajutorul figurilor de stil: metafore (“lamura de miere”, “izvor de mângâiere”, “dulcea mea lumină”, “scumpe înger sfinte”), comparaţii (“vorba ta-i ca lamura de miere”, “pot fi minuni, ca tine nu-i niciuna”), epitete (“încet”/”-ncet”, “scump”/”scumpe”, “dulcea”, “cuminte”), enumeraţie (“milă, dragoste, durere”).

Deşi poezia eminesciană se încadrează în tiparul sonetului, ea încalcă regula ca nici un cuvânt să nu se repete (cu excepţia prepoziţiilor şi conjuncţiilor). Totuşi, cuvintele şi structura repetată sunt esenţiale în construirea poemului. Epitetul “scump” exprimă valoarea iubitei pentru îndrăgostit, sugerând atât preţuirea de care se bucură cât şi gingăşia ei. Epitetul “încet” creează cele mai expresive imagini, căpătând un sens diferit după acţiunea cu care este asociat. Alăturat verbului “(a) vorbi” în construcţia “vorbeşte-ncet”, asupra căruia autorul insistă de trei ori (î titlu, în primul vers, în versul al 12-lea), se referă la intensitatea tonului şi ritmul vorbirii, find un îndemn adresat iubitei de păstrare a intimităţii sentimentelor de afecţiune, dar şi o încurajare de pierderi în acel loc şi în acel timp, murmurul transportând îndrăgostiţii într-o lume atemporală şi aspaţială. Împreună cu verbul “(a) privi”, în construcţia “să te privesc încet”, capătă sensuri multiple, referitoare la durată (îndelung), atitudine (cu duioşie), calitate (cu atenţie, amănunţit).

Imaginea lentorii subliniate de titlu şi prin dubla repetiţie (“vorbeşte-ncet”) este uşor paradoxală, deoarece încurajarea făcută nu primeşte răspuns pe tot parcursul poeziei şi nici nu este o urmare a unui fapt împlinit (iubita nu vorbeşte deloc în toată poezia), adică nu are o cauză anume.

Anunțuri

16 comentarii

Din categoria Arta Literaturii, Comentarii de poezie

16 răspunsuri la „Comentariul poeziei “Vorbeşte-ncet” (1)

  1. Doris

    Foarte frumos..si foarte utile de asemenea :))

  2. Ma bucur ca v-a fost de folos comentariul meu, facut pe baza observatiilor personale, a doamnei profesoare (autoare si colaboratoare la „Observatorul Cultural”) si a colegiilor de clasa 😀

  3. Pingback: Recapitulare (5) M.(atrix).T.V. | tudorvisanmiu

  4. Pingback: Percepţia iubirii în “Vorbeşte-ncet” | tudorvisanmiu

  5. Daniela

    E foarte bun comentariul, doar ca trebuiau sa fie explicate figurile de stil…oricum, m.a ajutat foarte mult! multumesc mult!:-*

  6. Valentin

    Daca o sa imi puna un 10 pe acest comentariu , ”ti pup” :)))

  7. ana

    la ce te gandesti cand citesti prima strofa a poeziei vorbeste-ncet de mihai eminescu

  8. Prin această strofă, se pregăteşte un cadru intim.
    Eu mă gândesc la doi îndrăgostiţi şoptind, discreţi; iubirea lor nu este neapărat „interzisă” – cel puţin, tonul declarativ (nu secretos) cam asta îmi sugerează.

  9. Pingback: Statistica lunară (16) Blogul naivităţilor mele | tudorvisanmiu

  10. Pingback: Statistica lunară (17) Şcoala…. altfel (I) | tudorvisanmiu

  11. Intamplarea amuzanta face ca dna profesoara Dumitrita Stoica imi este si mie profesoara, la filologie, la colegiul national gheorghe lazar 🙂 Acum deschisesem ca sa mai invat cate ceva pentru teza_daca e facut sub indrumarea dumneaei, e mai mult decat perfect (desi nu se permite ceva mai mult de atat) 😀

  12. Pingback: Statistica anuală (2) 2013 in review | tudorvisanmiu

  13. Diana

    Care este semnificatia cuvantului „-ncet” din titlu?

  14. Pingback: un tn[r ]n expansiune | Dialog cu Mine Insumi

  15. Ana Maria

    este un comentariu minunat si foarte util

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s