Arhive lunare: Martie 2012

PLANUL DOCUMENTARULUI

0:00 – 0:15: Intro

0:16 – 2:00: Introducere (Titulescu, ‘Un om al Europei’)

2:00 – 2:40: Relaţii familiale: nepotul de soră al pictorului Theodor Aman, fiul magistratului Ion Titulescu

2:40 – 4:15: Studii în Franţa: Facultatea de Drept la Sorbona

4:15 – 7:05: Profesor universitar la Iaşi (4:15 – 5:10) şi Bucureşti (5:10 – 7:05)

7:05 – 8:20: Avocat şi interpret al legislaţiei

8:20 – 9:00: Membru titular al Academiei Române

9:00 – 10:45: Membru al Partidului Conservator-Democrat, prezidat de Take Ionescu

10:45 – 11:30: Deputat în Parlamentul României

11:30 – 12:05: Un mare orator: Discursul anuntând poziţia României faţă de Primul Război Balcanic (1912 – 1913)

12:05 – 12:25: Ministru de finanţe (guvernul Ion I.C.Brătianu)

12:25 – 14:20: La conferinţele de pace pentru obţinerea unităţii naţionale (1919 – 1920)

14:20 – 15:30: Ministru de finanţe (guvernul Alexandru Averescu): Legea impozitelor

15:30 – 18:30: Politica externă: Trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României în Marea Britanie

18:30 – 19:00: La Geneva: Delegat al României (18:30 – 19:00) şi Preşedinte al Societăţii Naţiunilor (19:00 – 21:45)

21:45 – 23:00: Tratate externe: Semnatar al Înţelegerii Balcanice şi Acordului cu Uniunea Sovietică (de cealaltă parte: Maxim Litvinov)

23:00 – 24:30: Trecerea în nefiinţă: Înmormântarea la Cannes, apoi reînhumarea la Braşov

24:30 – 25:39: Moştenirea

Cutia cu vechituri a lu' Potra

Nicolae Titulescu.
Viața. Activitatea politică și diplomatică.
Film realizat de TVR Internațional cu ocazia a 120 de ani de la nașterea lui Nicolae Titulescu (1882-1941).

Vezi articol original

Un comentariu

Din categoria Universale

A-ţi înfrunta teama…. De ce mi-e teamă?

Se întâmplă ca, în acele momente de hotărâre a unor oameni de a pune “piciorul în prag” şi a  “zdrobi” din viaţa lor o temere iraţională faţă de un anumit lucru, să experimentez un sentiment de teamă faţă de o eroare de “ţinţă” a furiei.

“A-ţi înfrunta teama” este vădit o expresie eronată deoarece teama este “o stare de neliniște provocată de un pericol care te amenință, de un rău care ți se poate întâmpla”, deci o “alarmă lăuntrică”, iar a înfrunta înseamnă “a ţine piept, a rezista cu curaj”.

Ţinând cont că frica este un sentiment prevăzător simţit în faţa unei primejdii, eu unul n-aş vrea să o înfrunt, pentru că ea nu vine de la “necurat” ci de la prudenţa infinită de care dă dovadă organismul nostru.

Corect este “a înfrunta lucrul de care îţi este teamă”, iar pe cei ce nu fac diferenţa între simţământ şi destinatarul lor, îi invit la o luptă imaginară cu “bunul simţ”:

Frică, piei!

Observaţii pe desen: 1) Individul furios din imagine este insul hotărât să prindă curaj, fumuleţul maroniu este spaima – produs al raţiunii – iar dincolo de “scutul” ei se află duşmanul propriu-zis, cel de care le e teamă toţi cei ce folosesc expresii incorecte.

2) De luat în seamă un lucru: Dacă vreodată ţi-e teamă să înfrunţi lucrul de care ţi-e teamă, mai bine rămâi cu temerea ta decât s-o înfrunţi şi să fii pus faţă în faţă cu temutul, inspiratorul de teamă.

3) Radarul îi salută pe fricoşi!

Un comentariu

Din categoria Gramatica ilustrata

SCHEMA DISCUŢIEI

0:00 – 0:20: Intro “Lumea văzută de aproape”

0:20 – 2:10: Introducere cu muzică şi imagini din Casa Titulescu

2:10 – 5:00: Introducerea făcută de Neagu Udroiu, prezentator TVRM

 

George G.Potra despre:

5:00 – 7:15: …. nemenţionarea lui Titulescu în 70 de pagni dedicate politicii externe a Romaniei

7:15 – 9:45: ….“întâlnirea” sa cu Titulescu (1964) şi încercările de restituire a personalităţii sale în ‘Panteonul României’

9:45 – 12:50: …. “Ce semnifică Titulescu?

12:50 – 18:40: ….. Nicolae Titulescu, un om implicat în unitatea naţională (12:50 – 17:10) şi pacea globală (17:10 – 18:40)

18:40 – 22:55: ….. începuturile lui Titulescu (LONDRA)

22:55 – 26:00: ….. Titulescu şi chestiunea economico-financiară

26:00 – 27:30: ….. Titulescu şi sentimentul patriotic

27:30 – 32:00: ….. Titulescu la Geneva, pe timp de pace şi război

32:00 – 34:25: ….. Titulescu într-o biserică coptică din Addis Abeba

34:25 – 41:25: ….. demiterea lui Titulescu din guvernul de la Bucureşti şi înlăturearea lui din viaţa politică a României

41:25 – 45:25: …… interferenţe Iorga – Titulescu

25:25 – 49:00: …… critica adusă omului politic Titulescu

49:00 – 53:15: …… meritele şi importanţa lui Titulescu

53:15 – 56:00: …… moştenirea şi opera lui Titulescu

56:00 – 57:00: …… două volume viitoare, cuprinzând arhiva lui Titulescu

57:00 – 59:00: …… ‘asasinarea’ memoriei marilor personalităţi

 

59:00 – 1:00:00: Concluzia discuţiei: “Avem nevoie în continuare de Titulescu!”

Cutia cu vechituri a lu' Potra

Interviu acordat George G. Potra lui Neagu Udroiu (TVRM), privind personalitatea si viata lui Nicolae Titulescu.

Vezi articol original

Un comentariu

Din categoria Universale

Anul 1916, Luna Martie, Ziua 25

25 martie 1916 a fost o zi de sâmbătă.

Creştinii sărbătoreau Buna-Vestire, iar elenii Ziua Independenţei.

 

Primul Război Mondial se desfăşura în continuare.

Lupte grele în vest, pe frontul Franco-Germano-Belgian, şi în est, pe frontul Austro-Germano-Româno-Rus. În sud, bătalii între austrieci şi italieni, români şi bulgari. Conflagraţia s-a extins până în China.

La sol, se observă o activitate intensă a artileriei germane la sud-est de râul Mouse (bătălia de la Verdun).

Pe ape, un distrugător german este scufundat de o navă britanică (HMS.Cleopatra), o alta britanică este scufundată prin coliziune (HMS Medusa), iar un torpilor nemţesc (S22) este distrus prin explozia unei mine, luându-şi comandantul (căpitan-locotenent Karl Galster, fiu de amiral) în adâncuri.

Din aer, hidroavioane britanice întreprinzând o operaţiune anti-germană bombardează Insula Sylt şi coasta Schleswig-Holstein.

 

Poporul amerindian Yana şi tribul californian Yahi plângeau din ceruri moartea ultimului lor urmaş, Ishi. Îşi dăduse ultima suflare la San Francisco; era bolnav de tuberculoză.   

 

În Australia, la Melbourne, era vărsată o lacrimă pentru arhitectul scoţian David Mitchell. Pe durata vieţii sale, acesta proiectase atât lăcaşe de cult (Biserica Scoţiană, Catedrala Sfântului Patrick) cât şi clădiri cu rol economic (Hotelul Menzies) sau instituţii de învăţământ (Colegiul Doamnelor Prezbiteriene).

 

Într-o casă din Belmont, Massachusetts, doi soţi se bucurau de naşterea fiicei lor, Eleanor Dorothy Lovegren. Mai târziu, va deveni o actriţă americană celebră, Jean Rogers.

 

Dincolo de Statele Unite, în Marea Britanie, la Londra, alţi doi soţi, evrei londonezi, erau mai trişti: copilul care se născuse, David Kodeish, era aşa de mic încât doctorii nu se aşteptau să trăiască. Şi totuşi, a supravieţuit, devenind un mare actor de comedie: Davy Kaye.

 

În afara oraşului, la Hexhman, Northumberland, un vicar anglican şi soţia sa erau  binecuvântaţi cu venirea pe lume a unui băiat: Alan Gabriel Barnsley. Sub pseudonim, el va ajunge nuvelistul Gabriel Fielding.

 

Trecând în Europa, în satul Lobberich din Westfalia de la Nord de Rin, am găsi locul de naştere a lui Kurt Zitzen, ofiţer german al Wehrmacht-ului decorat în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Cu tot curajul său, a fost capturat de trupele sovietice (1944) şi ţinut prizonier până la retragerea armatei roşii (1953).  

 

Au murit oameni pe front, alţii au murit acasă, dar alături de moartea a mers darea de viaţă.

Trecând de Deutschland, de Austria, Ungaria, chiar şi de Ardeal, am ajuge în Regatul României, iar dacă am urma cursul Argeşului până în Piteşti, am găsi o casă măricică în care s-a născut fetiţa unui meşter ardelean şi a unei doamne dintr-o familie cu stare: Eliza Laslo, bunica mea.

 

Ea nu a fost ultima dintr-un popor însă a trăit 92 de ani (1916 – 2008), nu a luptat pe front însă cumnatul ei a făcut-o cât pentru tot tot neamul românesc (aviator Petre Râpeanu), nu a făcut comedie însă prezenţa de spirit a soţului ei a fost întotdeauna complementară (Ion Vişan-Miu), nu a proiectat clădiri însă fiul ei a devenit arhitect (dr.arh.Constantin Vişan), nu a practicat actoria însă nepoata ei se îndreaptă spre domeniul cinematografic (Andra Vişan-Miu) şi nu a scris cărţi însă nepotul ei se aproprie de o carieră literară (subsemnatul). Pentru a nu lăsa tabloul incomplet, amintesc de priceperea meşteşugărească a tatălui ei (Ştefan Laslo), longevitatea mamei ei (Maria Dima), îndemânarea manuală a surorii ei (Ana Laslo), activitatea de designer a fiului ei (Radu Vişan-Miu), talentul de desenator a nepotului ei (Mihai Vişan-Miu) şi cunoştiinţele riguroase ale celuilalt nepot al ei (Alexandru Vişan).   

 

BIBLIOGRAFIE: (1) First World War, On this day: 25 March 1916

(2) ‘March 25, 1916 – Ishi dies, a world ends

(3) Wikipedia – Karl Galster, David Mitchell, Jean Rogers, Davy Kaye, Gabriel Fiedling, Kurt Kitzen

Un comentariu

Din categoria Reconstituiri

A.D.Xenopol: Jubileul 165 între ieri şi astăzi

A.D.Xenopol, istoricul cu favoriţi

EVENIMENT: 165 de ani de la naşterea istoricului Alexandru Dimitrie Xenopol (1847 – 2012) 

PLAN TEORETIC: Autor al lucrării “Istoria Românilor din Dacia Traiană” (1888 – 1893), publicată în şase volume (4000 de pagini), prima sinteză a istoriei poporului român de la ramura geto-dacă a tracilor până la unirea moldo-valahă de la 1859. 

PLAN PRACTIC: Principalul combadant (1884) al Teoriei Imigraţioniste (1871) a lui Robert Roesler, conform căreia poporul român s-a format numai la sud de Dunăre, teorie marcată de considerente politice (demonstrarea întâietăţii poporului maghiar în Transilvania).

 

Întrebare: În ce zi a lunii martie s-a născut A.D.Xenopol: 23 martie (conform chiar spuselor acestuia în “Istoria ideilor mele”) sau 24 martie (conform altor surse, nedezvăluite)? 

Observaţii: (1) La 23 martie 1847 a izbucnit un mare incendiu la Bucureşti – ce nu a putut fi stins decât după două săptămâni (la 4 aprilie 1847) – în urma căruia a ars 20% din suprafaţa capitalei. Dezastrul ar fi putut prilejul creeri unei confuzii în actele de naştere a lui A.D. Xenopol, dacă domnia sa s-a născut la Bucureşti şi nu la Iaşi!

(2) La 23 martie 1847 se sărbătorea, după Calendarul Iulian, Paştele ortodox. S-ar fi putut ca sărbătorile pascale să fi dus la întârzierea declarării naşterii copilului de către familia Xenopol?

Un comentariu

Din categoria Planul multidimensional a unor personalitati

Discriminarea lexicală

Dicţionarul Explicativ al Limbii Române este unul persecutor: minorităţile etnice, populaţiile migratoare din vechime sau chiar popoarele contemporane capătă, pe lângă sensul privitor la populaţie, semnificaţie de insultă.

 

Vandalii de neam germanic care au jefuit Roma (410) sunt “oameni necivilizaţi, barbari, care distrug valori culturale şi artistice”.

 

Turcii vorbitori de limbă aglutinantă, neclintiţi în religia islamică sunt “oameni foarte încăpăţânaţi, care nu vor să înţeleagă, care nu vor să ţină seamă de nimic”.

Aceeaşi turci care-au dat năvală în ţările româneşti sunt – chipurile – unicul motiv de grabă a unui om: dacă n-ai temei pentru grăbire, aproapele îţi zice să te calmezi, că “nu dau năvală turcii”.

 

Avarii aşezaţi în Câmpia Panoniei în timpul marilor migraţiuni de la începutul evului mediu au ajuns, datorită unui franţuzism (avare) şi un latinism (avarus), “oameni zgârciţi, lipsiţi de generozitate, care nu dau din bunurile lor”.

 

Evreii din Israel şi Iudeea sunt, cică popular sau familiar, jidanii, oamenii care “umblă cu înşelăciuni” şi “nu ies la seceră”, “afaceriştii lipsiţi de scrupule”.  

 

Rromul originar din India răspândit în mai toate ţările Europei are un singur “r” şi este, de fapt, ţigan, omul care “se mută cu şatra foarte des”, “se înceacă la mal”, “îşi laudă ciocanul” şi are “apucături urâte, rele”.

 

Ungurul este “bozgor” numai popular, termen de etimologie necunoscută (slavă sau română) şi sens improbabil, în maghiară (“om fără de ţară”), folosit oricum depreciativ.

 

Franţuzitul este, învechit şi familiar, omul care “imită servil obiceiurile franceze” sau “întrebuinţează în mod nejustificat cuvinte şi expresii franceze”.

 

Englezul este, în argou (al cui?), ca turcul (“persoană care nu înţelege nimic”) şi ‘omul cu sânge rece’ (“persoană flegmatică şi nepăsătoare”).

 

Rusnacul nu e rusul, ci ucraineanul din ţara natală sau Austro-Ungaria.

 

Neamţ e nu numai germanul, ci şi austriacul.

 

Iar sinonimele date pentru “român” sunt “persoană”, “creştin”, “ţăran”, “iobag”, “vecin”. 

 

Cum se poate aşa ceva?

Şi nu mă refer cum s-a putut ca gramaticienii să fi cuprins în dicţionar astfel de discriminări lexicale, ci cum de încă n-au fost chemaţi în faţa Tribunalului European pentru judecarea cazurilor de “segregaţie rasială”….. 

“EU RO, ÎNCOTRO?”

2 comentarii

Din categoria Lex Politic

Neuitarea Geniului

Reblog: Titulescu. Neuitarea Geniului – de George G. Potra (Cutia cu vechituri)

Nicolae Titulescu în 4 puncte

1) Viziunea utopică: O pace dreaptă şi binefăcătoare, fără învinşi şi învingători

2) Simţul patriotic: În primul rând, sunt român!

„Eu care sunt pământean, adânc pământean [….] (şi) particip de atâţia ani la viaţa internaţională [….] am curajul de a spune public că umanitatea nu mă interesează dacă România nu-şi găseşte locul în sânul ei!“ – Nicolae Titulescu

3) Sacrificiul pentru idealuri

„Cei ce mor pentru o idee sunt eroi al căror unic testament este un singur cuvânt: continuaţi!“ – Nicolae Titulescu

4) Moştenirea lăsată

„Şi chiar de nu voi fi un far, ci o candelă, ajunge. Şi chiar de nu voi fi nici candelă, tot ajunge, căci m-am străduit să aprind lumina“

Comentariu personal (V.M.T.): Nicolae Titulescu nu a fost nici un chibrit stins, nici o candelă, nici un far, ci o Stea Polară.

REPERE ÎN TIMP: 130 de ani de la naşterea (4 martie) (1882 – 2012) & 71 de ani de la moartea (17 martie) (1941 – 2012) lui Nicolae Titulescu

MAI MULT: Cutia cu Vechituri – Tag: Nicolae Titulescu 

Un comentariu

Din categoria Planul multidimensional a unor personalitati