Arhive pe categorii: Istorie si Civilizatie

Gheorghe Gheorghiu-Dej despre cum l-au forţat pe Regele Mihai să abdice

Noi am luat măsuri, am înconjurat Palatul cu trei – patru rînduri de oameni înarmaţi, am tăiat toate legăturile Palatului cu exteriorul şi atunci am intrat înăuntru. I-am dat şi lui Petru un pistoler mic şi-mi spunea: măi Ghiţă, nu prea ştiu eu să umblu cu el. Dar n-am avut nevoie de ele. Ne-am gîndit pentru că acolo erau destui aventurieri. Era garda aceasta a Palatului şi vă imaginaţi din cine era alcătuită.

Cînd am avut discuţia cunoscută cu el, la un moment dat a vrut să-i dau răgaz măcar cîteva zile pentru ca să semneze. I-am spus: eu n-am mandat să vă dau cîteva zile, eu am numai două ore timp disponibil. Dacă doriţi semnaţi, veţi fi înscris în istorie că aţi înţeles situaţia care s-a creat, dacă nu vreţi, să-mi spuneţi. Zice, măcar 24 de ore, măcar o zi, măcar nu ştiu cîte ore, pentru cîteva minute. Eu n-aveam voie să-i dau, dar m-am gîndit de ce dracu să nu-i dau, că tot una este.”

[Florian Banu, Liviu Ţăranu, Aprilie 1964. Primăvara de la Bucureşti. Cum s-a adoptat Declaraţia de Independenţă a României, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2004, pp.101-102 – apud Pascu Vasile, Regimul totalitar comunist în România, 1945-1989, Ed. Clio Nova, 2007, vol. I, p.109]

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Istorie si Civilizatie

Două situaţii de regate marionetă ale Axei: Croaţia şi Manciuria

În acest articol voi analiza două cazuri de state marionetă din al doilea război mondial (1939-1945), create prin desprinderea unui teritoriu din corpul unei ţări: Croaţia şi Manciuria – ambele regate. Pentru început, voi face observaţia că statele marionetă create de Al Treilea Reich, o republică, au fost, de asemenea, republici: de pildă, Republica Slovacia (creată prin dezmembrarea Cehosolovaciei, o republică, în 1939). Întrucât republica nu se bazează neapărat pe tradiţie, fondarea unei republici este mult mai facilă decât crearea unui nou regat. Aşa a procedat însă, şi Italia fascistă, un regat, şi Japonia imperialistă, un regat: au dezmembrat un regat, Iugoslavia, respectiv o republică, China, şi au creat un regat, Croaţia, respectiv, Manciuria.

Continuă lectura

Un comentariu

Din categoria Istorie si Civilizatie

Lansarea colecţiei „Istorie cu blazon” (Jockey Club, 2 aprilie 2015, ora 18:00)

blazon

“Istoria cu blazon este istoria elitelor autentice. Este povestea unei lumi care a strălucit prin stil, prin inteligenţă, bun-gust şi subtilitatea conversaţiei din saloane. Este istoria unor oameni care au fost binecuvântaţi nu numai cu avere şi ranguri, ci şi cu patriotism, spirit de sacrificiu şi simţul datoriei.
Studii istorice, jurnale, memorii, monografii, evocări, literatură „cu ştaif”, reeditări sau mărturii inedite ne vor ajuta să recuperăm istoria dramatică şi plină de farmec a vechilor elite româneşti sau de pe alte meleaguri.
Purtaţi de dorinţa de a ne aminti cine suntem, să deschidem vechile cufere rămase de la bunici, să suflăm praful de pe blazon şi să-l purtăm, cu mândrie, pe o carte. Continuă lectura

Un comentariu

Din categoria Istorie si Civilizatie

Sărbătorile legale în România interbelică

  1. Sfântul Ierarh Vasile cel Mare (1 ianuarie)
  2. Botezul Domnului (6 ianuarie)
  3. Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie)
  4. Unirea Principatelor (14 ianuarie)
  5. Unirea tuturor Românilor (1 decembrie)
  6. Întâmpinarea Domnului (2 februarie)
  7. Buna Vestire (25 martie)
  8. zi de Paşti (1)
  9. zi de Paşti (2)
  10. zi de Paşti (3)
  11. zi de Paşti (4)
  12. zi de Paşti (5)
  13. Sfântul Gheorghe (23 aprilie)
  14. Proclamarea Independenţei şi a Regatului (10 mai)
  15. Înălţarea Domnului (la 40 de zile după Paşti)
  16. Sfânta Treime (la 50 de zile după Paşti)
  17. Sfinţii Împărăţi Constantin şi Elena (21 mai)
  18. Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel (29 iunie)
  19. Adormirea Maicii Domnului (15 august)
  20. Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie)
  21. Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie)
  22. Sfântul Dumitru (26 octombrie)
  23. Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril (8 noiembrie)
  24. Sfântul Nicolae (6 decembrie)
  25. zi de Crăciun (1)
  26. zi de Crăciun (2)
  27. zi de Crăciun (3)
  28. zi de Crăciun (4)

„… Statutul funcţionarilor publici şi Regulamentul pentru aplicarea acestuia din 1923 stipula respectarea sărbătorilor legale de către serviciile publice a unui număr semnificativ de sărbători legale […].”

@ Diana-Mihaela Păunoiu, Sărbătoare şi propagandă în timpul Regelui Carol al II-lea (1938-1940), Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2013, p.67, conf. capitolul „Îndatoririle şi răspunderile funcţionarilor” din Statut şi capitolul „Obligaţiunile funcţionarilor” din Regulamentul de aplicare a Statutului funcţionarilor publici.

4 comentarii

Din categoria Istorie si Civilizatie

Vocea lui Nicolae Iorga

18 ianuarie 1927, Universitatea din Paris

Generatiile viitoare trebuie să valorifice fondul cultural naţional

3 minute 1 secundă

Cele mai vechi relaţii între poporul francez şi între români trebuia aşezate încă în adâncul Evului Mediu. Nu e nicio îndoială că în calea lor către răsărit au trebuit să întâlnească elemente româneşti în Peninsula Balcanică. Aceasta poate fi socotită ca întâia admitere etnică între cele două naţiuni. În ceea ce priveşte statul românesc, al cărui iubire nu poate fi aşezată decât numai în secolul al XIII-lea, în mormântul din Argeş care a dat atâtea neaşteptate revelaţii, trebuie căutată o influenţă de artă franceză care a trebuit esenţial la splendoarea acestei dinastii româneşti începătoare. Cu toată discuţia care s-a ivit asupra provenienţei lor, nu am nicio îndoială că ele sunt de provenienţă franceză. Continuă lectura

3 comentarii

Din categoria Istorie si Civilizatie

Un studiu istoriografic despre 23 august 1944

udreaAm lecturat recent lucrarea lui Traian Udrea, 23 august 1944. Controverse istorico-politice. Studiu istoriografic, cu subtitlul „De ce occidentalii au cedat estul Europei sovieticilor şi rolul jucat de 23 August 1944 în acest context”. Scrisă în 1998, a fost republicată la Editura Alex Alex în 2004.

În rezumat – autorul îl blamează pe Ion Antonescu pentru greşelile sale până în 1944 şi consideră necesară arestarea lui necesară, dar, totodată, îl blamează pe regele Mihai şi tot grupul 23 august (în special Grigore Niculescu-Buzeşti, Aurel Aldea şi George Duca) pentru „incompetenţa” de a nu fi semnat capitularea imediat după arestarea mareşalului.

Analizând mărturiile şi studiile publicate de-a lungul timpului despre acest eveniment, autorul face utile consideraţii asupra motivaţiilor lor căutând să «depolitizeze» istoriografia despre 23 august [1], dar, în fapt, ajunge el însuşi să o politizeze, încât prima întrebare pe care ajungi să ţi-o pui devine: „Traian Udrea este monarhist sau republican?”.

Consideraţiile asupra lui Mihai Antonescu, căruia autorul îi atribuie un credit sporit, sunt destul de originale.

Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Istorie si Civilizatie

De ce s-a sinucis von Killinger?

killingerÎn lucrarea din 1974, Insurecţia română în jurnalul de război al grupului de armate german „Ucraina de sud”, Ed. Militară, General-maior Eugen Bantea citează rezumatul conversaţiei purtate de ambasadorul Germaniei la Bucureşti, von Killinger, cu grupul de armate german:

„La 22:25 şi şeful statului major vorbeşte telefonic chiar cu ministrul plenipotenţiar. Acesta îl informează că a primit în cursul după-amiezii informaţia că mareşalul Antonescu a fost arestat. Din această cauză s-a dus la rege. Acesta i-a declarat că mareşalul ar fi demisionat şi că el ar fi instalat apoi un nou guvern. Acesta vrea să încerce să instituie un armistiţiu. Nu s-ar pune problema unei lupte împotriva armatei germane. Nu ar fi fost acceptată o cindiţie de acest gen pusă de ruşi. Apoi regele ar fi ţinut astă seară o cuvîntare la radio în care declară că România a acceptat condiţiile de armistiţiu ale aliaţilor şi depune armele. Ministrul plenipotenţiar von Killinger mai transmite că instituţiile germane din Bucureşti sunt înconjurate de trupe române, iar Maniu este prim-ministru şi că fostul comandant al armatei a 4-a române a devenit ministru de Război.”

[KTBSU (Kriegstagebuch des Oberkommandos der Heeresgruppe Südukraine 20.8-6.9.1944, Band 4, Teil 1, 3, Ausfertigung; the National Archives of the United States National Archives Microcopy No. T 311 Roll no. 298, via Arhivele statului Bucureşti, fond microfilme SUA, rola nr.130, cadre nr.0166-326), pp.55-57, apud General-maior Eugen Bantea, Insurecţia română în jurnalul de război al grupului de armate german „Ucraina de sud”, Ed. Militară, 1974, pp.130-131]

şi – invocând nenoncordanţele din comunicările sale (ex. „Killinger nu putea să nu ştie – publicase şi presa din diverse ţări aliate şi neutre – că unul din termenii principali ai proiectului de armistiţiu dicutat pe diverse canale de emisari români cu reprezentanţii aliaţi […] era tocmai alăturarea României la războiul dus de Naţiunile Unite”, p.23)- oferă următoarea explicaţie:

Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Istorie si Civilizatie