Arhive pe etichete: 23 august 1944

23 August, după 70 de ani

Revenire la 23 august:

TVR a difuzat toată ziua „producţii speciale” despre 23 august (ex: „Memorialul Durerii” – episodul despre 23 august 1944). Şi Digi 24, şi Realitatea Tv au avut toată ziua difuzări.

Într-un comunicat din 22 august, Klaus Iohannis a afirmat că, pentru înfăptuirea actului de la 23 august („gestul curajos care a condus în cele din urmă la victoria Aliaților”), Regele Mihai este „un erou adevărat”: „Momentul istoric prin care România a întors armele împotriva naziștilor, scurtând războiul cu cel puțin șase luni și evitând pierderi teritoriale și umane incomensurabile pentru țară și pentru întreaga Europă, rămâne probabil cel mai important eveniment din istoria noastră recentă”. Continuă lectura

Anunțuri

2 comentarii

Din categoria Istorie si Civilizatie

23 august 1944: a existat un acord pentru retragerea nemţilor din ţară?

„Nu fusesem martoră la ce se întâmplase la Bucureşti. […] Întrucât nici acum nu pot înţelege de ce au fost luate anumite decizii, pot doar săînşir faptele aşa cum s-au petrecut, aşa cum le-am aflat şi eu.” – Principesa Ileana 

Am găsit în memoriile Principesei Ileana [*] o informaţie care m-a surprins în mare măsură:

„… la 23 august 1944, România a trecut de partea Aliaţilor. Atunci s-a semnat un acord, şi germanilor li s-a dat o perioadă de 14 zile în care să se retragă din România, dar Hitler a încălcat acest acord şi a ordonat germanilor un bombardament îndelungat şi nimicitor asupra Bucureştiului. Atunci armatele româneşţi s-au întors împotriva germanilor şi i-au alungat din România, situaţie care în multe cazuri a adus multă amărăciune, din motive pur şi simplu personale, căci oameni care fuseseră camarazi de arme cu câteva săptămâni înainte trebuiau acum să lupte unii împotriva celorlalţi.” (Cap. 7, ed.cit, pp.84-85)

„… on August 23, 1944, Romania came to terms with the Allies. An accord was signed and a fourteen-day notice to leave Romania was given to the Germans, but Hitler persisted in ignoring this, and ordered the Germans to make a prolonged and terrible bombing attack on Bucarest. Romanian armies then turned on the Germans and drove them from Romania; something which was often a bitterly difficult thing to do from the purely personal standpoints of men who had been comrades-in-arms a few weeks before, and were now ordered to fight one another.” (Ch. 7)

Continuă lectura

2 comentarii

Din categoria Istorie si Civilizatie

Constantin (Dinu) I.C. Brătianu despre Actul de la 23 august 1944

«La Câmpulung (Muscel), la o mare întrunire liberală, iau cuvântul Dinu Brătianu şi alţi fruntaşi liberali. Dinu Brătianu declară:

Prin actul de la 23 august 1944 am revenit la politica tradiţională şi normală a României. Prin acest act se puteau îndrepta greşelile făcute de regimurile de dictatură ale regelui Carol al II-lea şi mareşalului Antonescu. Având noţiunea clară a intereselor ţării ne-am opus continuu politicii de dictatură ale celor două regimuri anterioare. …”»

apud Dinu Zamfirescu, Constantin I.C. Brătianu

http://revista.memoria.ro/?location=view_article&id=388

***

«[…] Schimbarea atitudinei noastre politice depindea de Armată; depindea de domnii generali: Sănătescu, Potopeanu, Racoviţă, Niculescu – cu care ne pusesem de acord asupra loviturii pe care trebuia s-o facem ca să schimbăm regimul. Însă domniile lor, cari erau comandaţi de armată, trebuiau să determine momentul când trebuia să facem acest lucru. Şi domniile lor n-au ţinut pe loc în nerăbdarea noastră. Şi au făcut bine, căci momentul ales a fost cel mai bun moment şi de aceea a reuşit aşa de bine

– Constantin (Dinu) I.C. Brătianu, la Consiliul de Miniştri din 16 septembrie 1944

“Stenogramele Şedinţelor Consiliului de Miniştri. Guvernarea Constantin Sănătescu” (ed: Marcel-Dumitru Ciucă, Ed. Saeculum, 2011), VOL. I, p. 131

Un comentariu

Din categoria Istorie si Civilizatie

Mircea Ionniţiu despre cum aveau loc la Palat întrevederile secrete cu reprezentanţii partidelor politice pentru planificarea încheierii armistiţiului

„Cu ajutorul lui Buzeşti şi a lui Stârcea, se alegea o dată care convenea tuturor şi pentru care exista o justificare plauzibilă ca Regele să vină la Bucureşti. Aceasta putea fi o zi de vînătoare în bălţile Dunării sau lecţii de zbor, sau ceva similar. Buzeşti îl vedea des pe Maniu cînd vizita pe Barbu Ştirbey şi verifica dacă era o seară liberă; Ionel Stârcea la început făcea contactul cu Lucreţiu Pătrăşcanu prin colonelul Octav Ullea, care era Maestrul de Ceremonii (se ocupa de protocol) şi care era într-un fel înrudit cu Pătrăşcanu. Mai tîrziu, cred căla cererea lui Pătrăşcanu, Ionel lua legătura cu el prin Gh. Ionescu-Bălăceanu (cancelarul Palatului) şi Safianu (negustor de covoare? care trăieşte în Glorida). Titel Petrescu era în legătură cu Pătrăşcanu, iar Maniu cu Brătianu. Nu a existat vreodată o complicaţie pentru a stabili data consfătuirii.

Continuă lectura

Un comentariu

Din categoria Istorie si Civilizatie

Scrisoarea lui Iuliu Maniu (1946) despre 23 august 1944

Scrisoare din 12 mai 1946,  adresată preşedintelui Tribunalului Poporului*, depusă la instanţă la 15 mai:

„Domnule preşedinte,

Din presa de azi aflu cu mirare că depoziţia mea din ziua de 11 mai a.c., dată în faţa Tribunalului Poporului privitoare la întâmplările din ziua de 23 august 1944 şi împrejurarea că am afirmat că nu ştiu ce s-a discutat în ultima audienţă pe care mareşalul Antonescu a avut-o la M. S. Regele, este interpretată în mod greşit. Astfel, presa guvernului interpretează că aş fi străin de întreaga acţiune de la 23 august 1944. Deoarece nu vreau să se strecoare aceastăeroare în aprecierea onoratului Tribunal al Poporului, vă rog să binevoiţi a lua act căînţelesul depoziţiei mele, în conformitate cu realitatea, este următorul:

Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Istorie si Civilizatie

Mărturii despre 23 august 1944: General Aurel Aldea

sursa: http://calincis.go.ro/Istorie/23Aug.htm (via Vallahia Nova) / http://www.csms.ro/csms/Istorie/23Aug.htm (preluat dintr-un numar al revistei „22” – Autor: Claudiu Secaşiu).
Am adăugat diacritice versiunii iniţiale care circula pe site-urile sus-citate (n.m.V.M.T.).
Generalul AUREL ALDEA
„Acesta este adevărul”
– Document din arhivele Securităţii –

[…] În dimineaţa zilei, pe la ora 8, am fost chemat la telefon de o doamnă, care mi-a comunicat că d-l general Rădescu doreşte să mă vadă. Am rămas foarte surprins si intrigat, de unde stia ca ma gasesc în Bucuresti si ce ar dori de la mine. Pe la ora 10, am fost la domnia sa acasa. Am asteptat putin în birou, fiindca sedea de vorba cu alta persoana, într-o camera alaturată. Dupa câteva minute, şi-a făcut apariţia. Părea foarte aferat şi bine dispus. M-a întâmpinat astfel:„”Dragă Aldea, să intrăm direct în materie. Este vorba ca să formez noul guvern şi aş dori să ştiu dacă vrei să mă ajuţi, primind fie Ministerul de Interne, fie pe cel al Agriculturii”. l-am raspuns: „D-le general, vă mulţumesc pentru încredere şi vă stau la dispoziţie, dar eu ştiu că, dacă se face un nou guvern, îl va prezida d-l Maniu. „Nu”, mi-a ripostat d-l general,„”Maniu nu vrea să formeze guvernul; au fost la mine astăzi de dimineaţă oameni de-al lui şi mi-au comunicat că el refuză să formeze guvernul”. „Da”, am spus eu, „dar guvernul se oferă de Majestatea Sa; de unde ştiţi că o să vă însărcineze pe dvs. cu formarea lui?” „Ştiu”, mi-a replicat d-l general, „că regele vrea să însărcineze pe Sănătescu, dar toata lumea spune că eu sunt cel mai indicat”. Cu aceasta s-a terminat întrevederea.

Continuă lectura

2 comentarii

Din categoria Istorie si Civilizatie

Mircea Ionniţiu, secretarul Regelui Mihai, despre 23 august 1944 (6) Joi 24 August

Mircea Ionniţiu, „Amintiri şi reflecţiuni”Ed.Enciclopedică, 1993, Capitolul II. 23 august 1944, pp.28-63:

„În timp ce eu dormeam, convoiul nostru îşi croieşte drum în noapte prin Roşiorii de Vede, podul peste Olt, prin Caracal şi apoi spre Craiova. La marginea oraşului ne oprim pentru o haltă şi în special pentru a trimite pe colonelul Emilian Ionescu să ia plegătura cu generalul Marin Manafu, comandantul Corpului Teritorial sau şeful său de Stat Major, pentru a afla ultimile ştiri cu privire la situaţia din Bucureşti şi la destinaţia noastră. Sel uminase ziua şi iată că pe cerul senin se poate zări, la o mare înălţime, un avion. Era un avion cu două cozi (fuselaje) care regele şi cu mine am hotărît că aparţinea forţelor americane şi era folosit pentru recunoaştere şi fotografiere. Cum venea din direcţia Bucureştiului am ajuns la concluzia că luase fotografiile obiectivelor pe care le descrisesem în telegrama din 22 august, solicitînd bombardarea barăcilor germane de la Băneasa. Deci nu eram singuri în lupta noastră. În timp ce aşteptam reîntoarcerea lui Emilian, iată că la o mică distanţă de noi se opresc o serie de camioane cu soldaţi germani. Imediat trece un fior de îngrijorare printre membrii escortei noastre. O privire mai atentă, însoţită de confirmarea prin binoclu, ne linişteşte. Şi nemţii sînt oameni, făceau şi ei haltă de ajustare în plin cîmp. În cîteva minute, se urcă în camioane şi se îndreaptă spre Caracal.”

[op.cit, p.63]

 

Scrie un comentariu

Din categoria Istorie si Civilizatie