Arhive pe etichete: Primul Razboi Mondial

Cum Regele George al V-lea a cerut intrarea Marii Britanii în Primul Război Mondial

Nota lui Sir Cecil din 8 octombrie 1933, publicată de Adrian Graves, stră-stră-nepotul lui Sir Edward şi nepotul lui Sir Cecil. Acesta le-a studiat prima dată în 2014, la apropierea centenarului războiului.

Conform unui articol apărut astăzi în „The Telegraph”, intitulat Revealed: how King George V demanded Britain enter the First World War (Anita Singh), a fost descoperită de curând o notă asupra unei întâlniri până acum nedocumentate între regele George al V-lea (1910-1936) şi secretarul său pentru afaceri externe, Sir Edward Grey, în ajunul primei conflagraţii mondiale, la 2 august 1914, la Palatul Buckingham, cu două zile înainte de intrarea în război a Marii Britanii (4 august). Nota respectivă este rezumatul întâlnirii din 8 octombrie 1933 între Regele George V şi Sir Cecil Graves (viitor director general al BBC) – nepotul lui Sir Edward, petrecută la o lună după moartea sa -, în care Majestatea Sa i-a explicat cum au decurs evenimentele din 1914. Continuă lectura

2 comentarii

Din categoria Istorie si Civilizatie

100 de ani de la asasinatul de la Sarajevo (1914-2014): cum s-a declanşat primul război mondial fără ca nimeni să-şi dorească asta

Mi s-a părut foarte interesantă perspectiva dată de Iulian Sîmbeteanu în articolul Cum s-a declanşat primul război mondial fără ca nimeni să-şi dorească asta, din ultimul nr. al revistei HISTORIA (149 / iunie 2014) – bazată pe cea oferită de profesorul american John G. Stoessinger în Why Nations Go to War (1974), în care argumentează că „izbucnirea Primului Război Mondial nu a fost o fatalitate” (conform opiniei mecaniciste conform căreia războiul a fost declanşat de „sistemul de alianţe care a împărţit Marile Puteri în două blocuri rivale”), ci „rezultatul direct al deciziilor proaste luate de oameni aflaţi în poziţii cheie”:  Continuă lectura

3 comentarii

Din categoria Istorie si Civilizatie

Clopote şi moaşe sfinte

Creştinii valahi sub ocupaţie străină

Dintre toate vexaţiunile îndurate de la ocupant, două au fost acelea care au impresionat mai puternic populaţia bucureşteană: ridicarea (oprirea) clopotelor de la biserici şi furarea Sfântului Dumitru. Toate celelalte apăsări au trecut aproape nebăgate în seamă, pe când cele două atingeri aduse sentimentului religios au ridicat populaţia” (Constantin Balcabaşa)

Continuă lectura

Un comentariu

Din categoria Istorie si Civilizatie

105 ani de la naşterea lui George Potra (1907 – 2012)

PLAN BIOGRAFIC: George Potra (n.11 martie 1907, Săcuieu, judeţul Cluj – d.19 decembrie 1990, Bucureşti) a fost un istoric şi publicist român.

A intreprins o activitate publicistică de interes istoric (istoricul unor oraşe, târguri, hanuri, mânăstiri, biserici; începuturile învăţământului din Principate; percepţiile călătorilor străini prin ţările româneşti şi ale călătorilor români prin Europa), ştiinţific (istoria medicinei româneşti), cultural (începuturile filateliei şi fotografiei româneşti; biografii şi bibliografii a unor personalităţi politice şi culturale de referinţă – Gh.Lazăr, I.H.Rădulescu, P.Poenaru, et cetera; portrete şi evocări ale unor dascăli şi anticari) şi documentar (constituirea, organizarea şi dezvoltarea arhivelor publice şi particulare).

 

PLAN FAMILIAL: George Potra este:

 1) nepotul lui Toader Potra şi a Anei 

2) fiul lui Crăciun Potra (n.1880 – d.1966) şi a Mariei, născută Moca (? – d. 11 martie 1928);

3) fratele lui Ioan Potra (n.6 noiembrie 1908) şi a Anişoarei (n.c.1909-1910) (1)

4) nepotul de frate a lui Ilie Potra şi Gavrilă Potra

5) soţul Anei I. Rauca (c.18 iunie 1937);

6) tatăl Vioricăi Potra (n.1 iulie 1938) şi a lui Gheorghe Potra (n.9 februarie 1940); 

7) bunicul lui Victor Potra  

 

PLAN MEMORIALISTIC: În anul 1914, Crăciun Potra a fost mobilizat în armata austro-ungară, a fost luat prizonier în al doilea an de război şi a fost deţinut în Rusia timp de 4 ani (1915 – 1919). Pentru familia Potra, a urmat o perioadă de mizerie cruntă, datorată lipsei unui venit stabil şi lipsurilor cauzate de primul război mondial.

La 7 ani, George Potra a devenit unicul întreţinător al familiei, renunţând la şcoală pentru a întreprinde diverse meserii (lustragiu, ucenic, vânzător de ziare, angajat într-un cazinou) sau, în lipsa unei slujbe, a se ‘îndetelnici’ cu furtul de alimente din depozitele germane, în contextul ocupaţiei Bucureştiului, expunându-se unui mare risc cu şanse de moarte prin împuşcare ridicate (2/10).  

În anul 1919, Crăciun Potra s-a întors din prizonierat, situaţia financiară a familiei s-a remediat treptat iar George Potra şi-a reluat studiile la Liceul “Matei Basarab” din Bucureşti.

 

PLAN FOTOGRAFIC: Colecţia de fotografii vechi a lui George Potra îl înfăţişează pe acesta în diverse locuri din Bucureştiul belic şi interbelic (Casa Rioşeanu, Piaţa Amzei, Sfântu Gheorghe, Lahovary, Strada Câmpineanu, Bulevardul Brătianu, Şoseaua Kiseleff, Calea Victoriei, la statuia Regelui Carol I), la evenimente speciale (funerariile lui Panait Istrati), precum şi în localităţi transilvănene (în excursie la Tuşnad, 1924) sau în sala de clasă a liceului “Matei Basarab” (1927, cu profesorul D.S.Panaitescu (Perpesiccius); 1926, cu Constantin Noica). 

 

PLAN CULTURAL: În jurnalul lui George Potra se pot găsi colinde ardelene (‘Corinda fechii’, ‘Corinda ţigănească’), în articolele sale sunt amintite mari personalităţi (Avram Iancu, ‘erou al redeşteptării naţionale’, 1942), iar în cărţile sale apar memorii cu personaje interesante (‘Portrete de anticari’: Scarlat Callimachi, Ghizela Popper, Marcu Pollack, Iuliu Pach, Weismann, Pohl).

 

PLAN BIBLIOGRAFIC:

MONOGRAFII: Mînăstirea Cobia (1938), Hanurile bucureştene (1943), Contribuţii la istoricul oraşelor Ploieşti şi Târgşor [1632–1857] (1969);

Din Bucureştii de altădată (1941, 1942, 1981), Documente privitoare la istoria oraşului Bucureşti: vol. I [1594–1821], vol. II [1821–1848], vol. III [1634–1800] (1961, 1975, 1982),

Bucureştii văzuţi de călători străini (secolele XVI–XIX) (1992), Istoricul hanurilor bucureştene (1985), Din Bucureştii de ieri (vol. I–II) (1990);

 

LUCRĂRI ISTORICE: Călători români în ţări străine (1939), Contribuţiuni la istoricul ţiganilor din România (1939); Voievodul (1973);

 

LUCRĂRI CULTURALE: Petrache Poenaru, ctitor al învăţământului în ţara noastră [1799–1875] (1963); I. Heliade-Rădulescu. Scrisori şi acte (1972);

 

DOCUMENTARE: Tezaurul documentar al judeţului Dâmboviţa (1418–1800) (1972);

Notă: (1) Sora mai mică, Ana Potra (n.1915), nu a trăit decât 11 luni. Fratele mai mic, Vasile Potra (n.1 ianuarie? 1914 – d.1915), nu a supraviețuit sărăciei crunte din perioada interbelică.

5 comentarii

Din categoria Bucurestii vechi, Planul multidimensional a unor personalitati