Arhive pe etichete: Ion Luca Caragiale

Vasile Alecsandri (193 de ani de la naştere) – a şaptea personalitate românească omagiată de Google

Înainte lui, următoarele personalităţi ale României au fost omagiate de către Google: 

  1. Constantin Brâncuşi (19 februarie 2011 – 135 de ani de la naştere)
  2. George Enescu (19 august 2011 – 130 de ani de la naştere
  3. Ion Luca Caragiale (30 ianuarie 2012 – 160 de ani de la naştere, în anul împlinirii a 100 de ani de la moarte)
  4. Sergiu Celibidache (28 iunie 2012 – 100 de ani de la naştere)
  5. Maria Tănase (25 septembrie 2013 – 100 de ani de la naştere)
  6. Emil Racoviţă (15 noiembrie 2013) – 145 de ani de la naştere

Continuă lectura

Un comentariu

Din categoria Pe cine omagiaza Google

Emil Racoviţă (145 de ani de la naştere) – a şasea personalitate românească omagiată de Google

"Logoul Google face referire la expediţia lui EMIL RACOVIŢĂ în Antarctica, în urma căreia savantul român a realizat un studiu aprofundat asupra vieţii balenelor, pinguinilor şi a altor păsări artice", în timpul expediţiei în Antartica din 1897-1899; este primul român care a ajuns pe continentul arctic.

„Logoul Google face referire la expediţia lui EMIL RACOVIŢĂ în Antarctica, în urma căreia savantul român a realizat un studiu aprofundat asupra vieţii balenelor, pinguinilor şi a altor păsări artice”, în timpul expediţiei în Antartica din 1897-1899; este primul român care a ajuns pe continentul arctic.

 

Înainte lui, următoarele personalităţi ale României au fost omagiate de către Google: 

  1. Constantin Brâncuşi (19 februarie 2011 – 135 de ani de la naştere)
  2. George Enescu (19 august 2011 – 130 de ani de la naştere
  3. Ion Luca Caragiale (30 ianuarie 2012 – 160 de ani de la naştere, în anul împlinirii a 100 de ani de la moarte)
  4. Sergiu Celibidache (28 iunie 2012 – 100 de ani de la naştere)
  5. Maria Tănase (25 septembrie 2013 – 100 de ani de la naştere)

Un comentariu

Din categoria Pe cine omagiaza Google

Maria Tănase (100 de ani de la naştere) – a cincea personalitate românească omagiată de Google

Înainte ei, următoarele personalităţi ale României au fost omagiate de către Google: 

  • Constantin Brâncuşi (19 februarie 2011 – 135 de ani de la naştere)
  • George Enescu (19 august 2011 – 130 de ani de la naştere
  • Ion Luca Caragiale (30 ianuarie 2012 – 160 de ani de la naştere, în anul împlinirii a 100 de ani de la moarte)
  • Sergiu Celibidache (28 iunie 2012 – 100 de ani de la naştere)

Un comentariu

Din categoria Pe cine omagiaza Google

Centenarul Celibidache

Ce defineşte un dirijor? Portativul: nu, acesta este opera compozitorului. Sunetul produs de instrumente: nici acesta, căci aparţine orchestrei. “Bagheta”? Nu, nu obiectul, ci măiestria mânuirii sale. 

Continuă lectura

Un comentariu

Din categoria Pe cine omagiaza Google, Planul multidimensional a unor personalitati

Caracterizarea lui Ricardo Venturiano

Ricardo “Rică” Venturiano este unul dintre personajele principale a piesei de teatru “O noapte furtunoasă” de Luca Ion Caragiale.

Arhivar la o “judecătorie de ocol”, student în drept şi publicist – redactor la ziarul “Vocea patriotului naţional” – (1), Rică Venturiano este un tânăr cu perspective în sistemul juridic şi în politica românească (probabil în legislativ, ca parlamentar, ori în executiv, ca ministru) (2). Este un tânăr elegant, cu o vestimentaţie aparte (3). Fumează ţigări de tutun (“a întors capu-ncolo şi a început să bea din ţigară”). Participă la evenimente cultural-artistice (urmăreşte piese la hotel “Union”). Autorul articolului “Republica şi Reacţiunea sau Venitorele şi Trecutul” (publicată în “Vocea patriotului naţional”, 15/27 septembrie, Bucureşti), în care susţine sistemul democratic, în special votul universal.

Continuă lectura

5 comentarii

Din categoria Caracterizari de personaje

FonetiKakos

Cacofonia (din grecescul “kakophonia” – ‘sunet urât’) este, prin definiţie, “orice îmbinare de sunete care produce un efect acustic neplăcut sau trezeşte asociaţii nedorite”.

Deşi vorbitorul de limbă română obişnuit crede că se face vinovat de ‘urâţenie fonetică’ numai la îmbinarea silabelor “kakosice” (ca, că, co), este la fel de culpabil seseitul (se scursese secunda), sasaitul (adresa sa s-a schimbat), şişiitul (iarăşi îşi înşiră), luiluitul (fratelui lui), leleitul (copilele le legănăm), mamaitul (mama mea m-a mascat), ceceitul (să specifice ce cetăţeni), cacumitul (ca cum), cacaitul (ca canarul), aaitul hiatist (a asculta) şi mulţi alţi ‘infractori’.

 

Pentru a intra în ‘legalitate fonetică’, vorbitorii de limbă români au recurs la două şiretlicuri, reuşind numai să crească rata ‘intracţionalităţii gramaticale’: metoda ‘ca şi’ (însoţirea adverbului ca de adverbul şi, chiar în construcţii imposibile în care sensul lui ‘ca’ este ‘în calitate de’) + practica virgulei (introducerea artificială a cuvântului ‘virgulă’ în vorbire, prin care nu se realizează decât transformarea unei greşeli fonetice [cacofonia] într-una semantică [cacologie]).

 

Deşi fenomenul de evitare a cacofoniilor a luat amploare la începutul secolului XIX iar, până atunci, nici chiar marii autori (Cantemir, Neculce, Bălcescu, Maiorescu) nu le evitau, frecvenţa ‘cazurilor penale de disonanţe’ este în creştere. 

Pe de o parte, sunt cei care le consideră inevitabile, pe de altă parte, sunt cei care, prin exerciţiu, au reuşit să-şi dezvolte o exprimare orală şi scrisă îngrijită, lipsită în mare parte de greşeli sau disonanţe, iar la mijloc sunt sărmanii care încearcă să le evite cu orice preţ, chiar în detrimentul corectitudinii, folosind exprimări cu defecte încă şi mai mari decât simplul caracter inestetic al cacofoniei.

 

Curentul anticacofonic s-a răspândit la primarii comunelor (care au schimbat numele unor localităţi precum ‘Cacova’), la criticii literari (care scriu prenumele unor personalităţi precum Caragiale numai prescurtat) şi la….. fetele bune de însurătoare care poartă nume cu ‘tentă kakosică’ (Rodica, Viorica, Monica), ce nu vor să ia de soţ un domn al cărui nume de familie este ‘în ton’ cu prenumele lor (Coman, Codrea, Culcer). Deşi ultimele din listă pot face un compromis (prezentarea inversă, drept Coman Rodica, nu Rodica Coman), sunt unele fiinţe sărmane a căror nume sunt ‘tăioase’ pe ambele părţi (oricum s-ar prezenta, Calinca Caraca tot Caraca Calinca este).      

 

Interesant este că, pe când ‘kakosiştii’ se chinuie zi de zi să evite împreunarea silabelor disonante, academicienii admit unele expresii de natură religioasă (Biserica catolică), ştiinţifică (stenoză aortică calcificată, fizica cuantică), literară (Ion Luca Caragiale), economică (banca comercială), istorică (epoca capitalismului), morală (etica cavalerească), agricolă (munca câmpului), deşi este posibilă uzitarea unor termeni înlocuitori (1).

 

CONCLUZIE: Limba română este supusă unui constant proces de ‘vindecare fonetică’, însă un ‘tratament’ precum metoda “ca şi” sau practica virgulei este dăunător ‘sănătăţii gramaticale’. Singura soluţie de combatere a cacofonismului este efortul comun al vorbitorilor de limbă română de a deprinde o exprimare corectă prin care, pur şi simplu, să ajungă foarte rar la….. ‘mutaţii kakosice’.

În caz contrar, cea mai mare parte a populaţiei va suferi de o boală incurabilă numită…. sindrom FonetiKakos!

 

Notă: (1) Biserica creştinilor catolici, stenoză aortică tip calcifiat, ştiinţa fizicii cuantice, Caragiale Ion Luca, banca de comerţ, epoca sistemului capitalist, etica unui cavaler, munca pe câmp     

Un comentariu

Din categoria Lex Politic

Paradoxul Ion Luca (2) Wikipedia profesează corectitudinea precum Caragiale muzica şi Enescu teatrul…. sau vice-versa? Google, tu eşti sculptorul Brâncuşi?

Te iubesc precum sclavul…. lumina şi orbul…. libertatea!” – Rică Venturiano, un monşer tare încurcat

 

Ziua aproape a trecut…. se aşterne noaptea. O furtună mare se înteşte….. dar nu una cu ploaie, ci una de nedumeriri şi mistere. Căci Wikipedia, campion al adevărului, ne lasă nedumeriţi total…..

 

Cea în limba română ne prezintă două surse contradictorii: caragialeogul Şerban Cioculescu îi dă data de naştere drept “în noaptea de 29 spre 30 ianuarie” sau “în zorii zilei de 30 ianuarie”, însă pe baza certificatului de botez descoperit în anii 1970 în arhivele statului, se precizează că monşerul nostru s-a născut la “ziua întâi ale lunii lui februarie, anul o mie opt sute cinci zeci şi doi”, dar cum pe atunci era în vigoare calendarul iulian iar diferenţa de zile dintre acesta şi cel gregorian este de 12 zile, Caragiale s-a născut la 13 februarie! (v. nota de subsol) 

 

Şi pe Wikipedia în limba română, şi pe cea în limba engleză, a avut loc un război al modificărilor de date. Ba monşerul Ion Luca s-a născut pe 30 ianuarie, ba pe 1 februarie, ba pe 13 februarie, ba de 18 ianuarie, ba pe două, trei sau patru zile, în acelaşi timp!

 

Prietenii noştri wikipedişti italieni zic că signor Car. s-a născut pe “30 gennaio 1852”.

Aliaţii noştri wikipedişti germani zic că Ein rumänischer Patriot a apărut pe lume pe “1/13 Februar 1852”.

Amicii noştri wikipedişti francezi îl fac conceput pe M.Falstaff la “1 Février 1852”.

Cunoscuţii noştri wikipedişti spanioli îl zămilesc pe Sr.Nastratin la “30 de enero de 1852”.

Oaspeţii noştri wikipedişti polonezi îl ivesc pe Pan Zoil la “30 stycznia 1852”.

Prea îndepărtaţii noştri wikipedişti portughiezi îi dau viaţă lui Senhor Policar la “1 de fevereiro de 1852”.

Nu prea dragii noştri wikipedişti maghiari îl bagă în lume pe úr Ion la “1852. január 30

Cam străinii noştri wikipedişti turci îl născocesc pe Sayin Luca la “13 Şubat 1852

Iar semi-slovacii noştri wikipedişti cehi îl bagă în malaxorul existenţei pe Pan I.L.C. la “30. ledna 1852”.

 

Deci, în general, Wikipediile de pe tot cuprinsul Europei şi al Mapamondului dau date diferite.

Şi totuşi, monşeri curioşi, când s-o fi născul omul ăsta?

“Asta n-o so ştiţi voi nici acum, nici în 100 de ani, nici într-o mie…..”, ne face cu ochiul mustăciosul pălărier cu pience-nez pe nas.

 

Propunerea mea? SĂ-L SERBĂM PE ION LUCA ÎN TOATE CELE 4 ZILE!

 

Mai ales că pe 18 ianuarie se comemorează prima reprezentaţie a piesei “O noapte furtunoasă” (18 ianuarie 1879, Teatrul Naţional din Bucureşti)….. dar pe stil nou sau pe stil vechi? VICE-VERSA!

4 comentarii

Din categoria Paradoxul Ion Luca, Pe cine omagiaza Google