Arhive pe etichete: Mircea Dumitru

9 ediţii „Înapoi la argument” (film aniversar)

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Înapoi la Argument

Statistica difuzărilor live a întâlnirilor Înapoi la Argument într-un an (28 februarie 2013 – 27 februarie 2014)

 

Librăria Humanitas Cişmigiu, ora 19:00, în ultima joi a fiecărei luni.

Data întâlnirii Invitat Subiect Statistică
1 28 februarie 2013 Andrei Pleşu „Parabolele lui Iisus”: despre mesajul hristic conţinut în parabolele evanghelice 27.100 (două luni)

28.800 (12 luni)

2 28 martie 2013 Gabriel Liiceanu “Despre naivităţile noastre”: intelectualii şi viaţa politică după 1989 (nu a fost

difuzat live)*

3 25 aprilie 2013 Mircea Dumitru “Argumentul ontologic a lui Kurt Gödel în favoarea existenţei lui Dumnezeu” 99.500 (sâmbătă)

104.000 (10 luni)

4 30 mai 2013 Lucian Croitoru “În apărarea pieţelor”: apologie pentru sistemul capitalist şi liberalism 48.500 (3 luni)

48.700 (9 luni)

Pauză
5 31 octombrie 2013 Vladimir Tismăneanu “Diavolul în istorie”: despre totalitarisme: comunism şi fascism 27.477 (joi)

122.650 (vineri)

134.750 (4 luni)

6 28 noiembrie 2013 Gabriel Liiceanu “Viaţa cotidiană a Securităţii din punctul de vedere al victimei”: despre sistemul represiv comunist: “Securitatea” 19.820 (joi)

142.060 (vineri)

171.900 (o lună)

172.400 (3 luni)

7 19 decembrie 2013** Andrei Cornea “Despre nimic şi nefiinţă în filozofia greacă” 22.500 (joi)

81.300 (vineri)

85.500 (sâmbătă)

89.000 (o săptămână)

109.100 (2 luni)

8 30 ianuarie 2014 Cătălin Cioabă “Corespondența lui Wittgenstein și omul din spatele «Tractatus-ului»”: despre filosoful Ludwig Wittgenstein 35.880 (joi)

126.600 (vineri)

740.000 (duminică)

1.000.000 (luni)

1.171.900 (o lună)

9 27 februarie 2013 Paul Cornea “Comunismul: Utopia care a dat greş”: despre deziluzia aderării la comunism 30.000 (joi)

180.000 (vineri)

* publicat în 4 părţi pe Youtube): partea 1 are 3000 de vizionări (după 11 luni)

** * excepţie: evenimentul a avut loc în penultima joi a lunii, datorită faptului că ultima joi era 26 decembrie, a doua zi de Crăciun

Scrie un comentariu

Din categoria Înapoi la Argument

(să ne întoarcem) Înapoi la Argument (8)

UPDATE! Joi la ora 20:20, înregistrarea are 35.880 de afişări, iar ziua următoare la ora 13:00, 126.600. Duminică (a 3-a zi), la ora 12:00, înregistrarea atinsese 740.000 de vizionări. Luni dimineaţă, la ora 10:00, înregistrarea emisiunii a atins peste 1.000.000 de vizionări!

wittgenstein1

Foto: Radu Sandovici // http://www.vertizontal.ro

Astăzi, 30 ianuarie 2014, a avut loc al patrulea eveniment din a doua serie a dialogurilor „Înapoi la argument” la Librăria Humanitas Cişmigiu – şi primul din acest an (2014). Invitatul a fost Cătălin Cioabă, iar subiectul – „Corespondența lui Wittgenstein și omul din spatele «Tractatus-ului»”, domnul Cioabă fiind editorul ediţiei româneşti a „Tractatus Logico-Philosophicus” [1]. Operele în limba română ale lui Wittgenstein [2] au fost lansate la 11 iunie 2013, la Librăria Humanitas Cişmigiu, în prezenţa prof. Mircea Flonta, prof. Mircea Dumitru, lect.univ. Gheorghe Ştefanov şi a dr. Cătălin Cioabă.

Înregistrarea evenimentului poate fi văzută aici. Imagini de la eveniment – via Facebook.

Continuă lectura

13 comentarii

Din categoria Înapoi la Argument

Câteva precizări suplimentare privind argumentul ontologic

Cu privire la evenimentul „Înapoi la argument” din 25 aprilie, îmi mai îngădui (o lună de la întâmplarea sa) câteva observaţii suplimentare:

1) După cum observa Pedro Gonzalez Calero în „Filosofia pentru bufoni” (Bucureşti, Nemira & Co., 2008), mai mulţi folosofi medievali au încercat să armonizeze relaţiile între raţiune şi credinţa în Dumnezeu, dar adevărul este că în această presupusă concordie raţiunea ieşea mereu în pierdere” (p.118). Ceea ce argumentul ontologic al lui Kurt Gödel are special este că, în cadrul acestuia, logica (deci raţiunea), şi nu religia, iese în câştig.

2) Dacă argumentul lui Gödel este valid sau nu este un lucru mai puţin important. El ridică, totuşi, cel puţin o problemă: dacă am porni de la premisa că satana are toate proprietăţile negative, inexistenţa este o proprietate negativă, deci Satan nu poate exista, iar dacă nu poate exista, am ajunge la concluzia că el nu există în mod necesar. Ori, acest argument revers este cu atât mai special, fiind atât în dauna cât şi în folosul religiei: pentru că, în Biblie, satana există, deşi mai bine n-ar mai fi 🙂

Îmi mai permit să public mai jos dialogul meu cu o persoană „laică”, care admite următoarele: «recunosc că nu prea mă pasionează Biblia (deși am citit-o în întregime). Nu văd de ce ai accepta pe nepusă masă premisa că Biblia este cuvântul lui Dumnezeu. De ce Biblia și nu vreo altă carte oarecare. Nici măcar nu văd de ce ar exista măcar vreun „cuvânt al lui Dumnezeu” » (acest aspect este relevant în înţelegerea poziţiei sale în cadrul conversaţiei, din care nu ştiu cine iese în câştig – raţiunea sau credinţa):

Continuă lectura

2 comentarii

Din categoria Dragostea pentru sophia, Jurnal

Argumentul ontologic al lui Kurt Gödel, în favoarea existenţei lui Dumnezeu

cartiCONTEXT: Acest argument a constituit subiectul dialogului „Înapoi la argument” din 25 aprilie 2013, între H.R.Patapievici şi Mircea Dumitru.

NOTĂ SEMANTICĂ: ONTOLOGÍE s. f., Ramură a filosofiei care studiază trăsăturile generale ale existenței [din {s} gr. ontos „ființă, existență” + logos „studiu”].

INDICAŢII TEMPORALE (ÎN VIDEO): De la minutul 49:95, începe să se trateze subiectul (argumentul ontologic). Între 60:00 şi 60:50, Mircea Dumitru explică modul în care se raportează el însuşi la argumentul lui Gödel (problema este, vă atenţionez, foarte complexă şi subtilă). Demonstraţia propriu-zisă începe la minutul 65:00. Pagina cu axiomele din cadrul prezentării se vede cel mai clar între 65:55 – 66:15.

ATENŢIE! Nu voi încerca aici să explic argumentul, ci doar să furnizez o variantă scrisă a schiţei rezumative prezentate de Mircea Dumitru în video (de la minutul 65:00). Continuă lectura

5 comentarii

Din categoria Înapoi la Argument, Designul Inteligent, Dragostea pentru sophia, Jurnal

(să ne întoarcem) Înapoi la argument (3)

Astăzi, 25 aprilie 2013, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, a ajut loc al treilea eveniment din seria dialogurilor „Înapoi la argument”. Luna aceasta, dl. Horia-Roman Patapievici l-a avut ca invitat pe Mircea Dumitru, rectorul Universităţii Bucureşti, iar tema discuţiei a fost „Argumentul lui Kurt Gödel în favoarea existenţei lui Dumnezeu”.

argument3

Foto: Radu Sandovici // http://www.vertizontal.ro

Kurt Gödel. Într-adevăr, avea o "constituţie (fizică) debilă". Sursă imagine: http://www.logic.univie.ac.at/Home.html

Kurt Gödel. Într-adevăr, avea o „constituţie (fizică) debilă”. Sursă imagine: http://www.logic.univie.ac.at /Home.html

Ţin de la început să precizez că demonstraţia făcută de matematicianul, logicianul şi filozoful Kurt Gödel (n.28 aprilie 1906 – d.14 ianuarie 1978) este, într-adevăr, „serioasă, dar neimportantă” [în cuvintele lui Neviile Fitting (sper că am scris corect numele), într-o dedicaţie dată lui Mircea Dumitru]. NU pentru că existenţa (sau inexistenţa) lui Dumnezeu nu ar fi, şi pentru oamenii religioşi, respectiv, ateişti, un lucru foarte important (pentru că ESTE)Dar pentru că cei ne-credincioşi probabil nu vor fi convinşi de demonstraţia bazată strict pe argumente logice făcută de Gödel (probabil nici nu o vor înţelege, deşi şi cei care au înţeles-o – Willand van Orman Quine, ateu „confesat” – nu au devenit mai credincioşi în urma ei; ca Russel, tot ateu, ei pot spune că „deşi argumentele ontologice par corecte, atmosfera demonstraţiei este într-atât de bizară încât ridică suspiciunea că ar fi şi probabil că sunt eronate” [*]; mai mult, chiar dacă Gödel demonstrează existenţa „unui Dumnezeu”, care este singular – conform raţionamentului – acesta rămâne o entitate abstractă, „o divinitate”, şi nu Dumnezeul creştin), iar credincioşii nu au nevoie de asemenea argumente pentru a crede în Dumnezeu (deşi, cum corect subliniază dl. Patapievici, numeroase argumente în favoarea credinţei au venit din interiorul comunităţii oamenilor religioşi – îndeosebi creştini).

[Astfel se poate explica şi de ce Gödel, preocupat de o asemenea demonstraţie din 1941, s-a încumetat să o dezvăluie grupului său restrâns de intimi numai în 1970 – crezându-se pe moarte (în final, a fost publicată postum, în 1987); un alt motiv a fost că el nu dorea să cadă sub suspiciunea că demersul lui ontologic este unul religios şi nu strict logic, întemeiat doar pe raţiune]

Continuă lectura

37 comentarii

Din categoria Înapoi la Argument, Dragostea pentru sophia, Jurnal