Arhive pe etichete: Filip-Lucian Iorga

Lansarea colecţiei „Istorie cu blazon” (Jockey Club, 2 aprilie 2015, ora 18:00)

blazon

“Istoria cu blazon este istoria elitelor autentice. Este povestea unei lumi care a strălucit prin stil, prin inteligenţă, bun-gust şi subtilitatea conversaţiei din saloane. Este istoria unor oameni care au fost binecuvântaţi nu numai cu avere şi ranguri, ci şi cu patriotism, spirit de sacrificiu şi simţul datoriei.
Studii istorice, jurnale, memorii, monografii, evocări, literatură „cu ştaif”, reeditări sau mărturii inedite ne vor ajuta să recuperăm istoria dramatică şi plină de farmec a vechilor elite româneşti sau de pe alte meleaguri.
Purtaţi de dorinţa de a ne aminti cine suntem, să deschidem vechile cufere rămase de la bunici, să suflăm praful de pe blazon şi să-l purtăm, cu mândrie, pe o carte. Continuă lectura

Un comentariu

Din categoria Istorie si Civilizatie

„Majoritatea românilor de azi nu au mai mult de 100 de ani de libertate în ascendenţa lor”

„Poate că e incorect politic, dar e o realitate istorică: majoritatea românilor de azi nu au mai mult de 100 de ani de libertate în ascendenţa lor. Or, libertatea nu e un dat, ci se învaţă, şi nu în câţiva ani, ci în secole. Libertatea nu îţi aduce privilegii, ci responsabilităţi. Libertatea nu ţi-o poate nimeni garanta pentru totdeauna, ci ea trebuie apărată în fiecare zi. Aşa cum făceau moşnenii şi răzeşii. Libertatea costă scump. Moşnenii şi răzeşii au simţit asta pe pielea lor, timp de sute de ani.”

istoricul Filip-Lucian Iorga, Unde ne sunt moşnenii?, 4 iunie 2014, Express Magazin

Scrie un comentariu

Din categoria Atitudini

Altfel

Mail trimis către istoricul Filip-Lucian Iorga, după lecturarea volumului „Drumul spre casă”, un dialog cu Alteţa Sa Principele Nicolae al României (Ed. Curtea Veche, 2014):

drumul-spre-casa_pn_cop-1„Stimate domnule Iorga,

Am luat ieri seară primul exemplar din volumul de convorbiri cu A.S.R. Principele Nicolae de la Librăria Humanitas Cişmigiu (amabilele doamne de la librărie au desfăcut pachetul special pentru mine…).
L-am citit pe nerăsuflate, în aprox. două ore.
M-a emoţionat profund în special începutul cărţii: „Micul Principe din Balcon” şi „Acasă la Peleş”. Faptul că Alteţa Sa îl admiră în cea mai mare măsură pe regele Carol I mi se pare extrem de semnificativ. Modul în care se compară cu regele nostru prusac îmi pare plin de relevanţă:
„Nu cred că personalităţile noastre se aseamănă. Adevărata legătură pe care o văd între mine şi Regele Carol I este că amândoi suntem născuţi în luna aprilie şi că amândoi ne-am stabilit în România din proprie voinţă, la vârsta de 27 de ani, fără să cunoaştem limba ţării sau amănunte despre societatea de aici.”

Continuă lectura

4 comentarii

Din categoria Monarhia salveaza Romania

„Marile transformări culturale încep de la lucruri mărunte” (Neagu Djuvara)

„Momentul de mare transformare, în care boierimea şi burghezia incipientă învaţă franceza, sunt anii de ocupaţie rusă dintre 1806 şi 1812. Femeile au început să poarte straie „nemţeşti“, după moda occidentală, şi să danseze cu ofiţerii ruşi: adesea, marile transformări culturale încep de la lucruri mărunte. Aşa se întâmplă şi azi cu muzica gălăgioasă pe care o ascultă tinerii şi care îi scandalizează pe bătrâni. Dar bătrânii n-au dreptate: şi muzica modernă e o cale prin care scăpăm de sechelele comunismului. (s.m.)” – Neagu Djuvara

Citat preluat via uşa interzisă.

Scrie un comentariu

Din categoria Atitudini, Istorie si Civilizatie

„Memoriile Principelui Nicolae Suţu, mare logofăt al Moldovei, 1789-1871“, Librăria Humanitas Cişmigiu, 23 ianuarie, ora 19:30

sutu23ian

„Aşa cum se întâmplă în toate ţările unde educaţia publică lipseşte, unde nu s-au format specialişti potriviţi pentru a organiza şi conduce convenabil o ramură a serviciului, unde experienţa, chiar empirică, e subordonată strălucirii frivole a unui tineret semeţ, noi l-am crezut pe primul venit în stare să ocupe funcţiile cele mai anevoioase, unde specialiştii îşi petrec viaţa studiind principiile ca să devină capabili să le îndeplinească.
Am făcut ca în Turcia: un amiral dintr-un personaj care n-a văzut marea decât prin lunetă sau un general dintr-un paşă care n-a văzut decât împrejmuirea haremului său şi n-a mirosit decât apă de trandafiri şi pastile din serai. Şi ne mirăm că nu putem progresa, că înseşi instituţiile care ar fi putut avea un dram de utilitate adevărată nu-şi îndeplinesc menirea, lâncezesc în aplicare şi se rătăcesc în hăţişul unor confuzii de nedesluşit!”

– principele Nicolae Suţu, mare logofăt al Moldovei

2 comentarii

Din categoria Istorie si Civilizatie

Exerciţii de judecată istorică: Regele Mihai şi actul de la 23 august 1944

De aproape două săptămâni (8 noiembrie – 21 noiembrie), am purtat pe blogul istoricului George Damian o conversaţie prilejuită de descoperirea unei prezumtive stenograme a convorbirii dintre Regele Mihai şi Antoneşti din 23 august 1944. Exceptând primele comentarii (neincluse aici), dialogul pornit are, în cea mai mare parte, o mică legătură cu acest document – cu câteva excepţii (intervenţiile lui Nic, întrebările mele adresate domnului George Damian şi răspunsurile primite; cu Marian discutasem anterior despre acest document şi deja clarificasem chestiunea).

O public aici fără comentarii, cu o singură observaţie: este deosebit de lung, iar citirea lui poate dura între 30 de minute şi o oră (sunt totuşi 200 de comentarii). Cu toate acestea, înainte de a-l prelungi cu alte comentarii, aş ruga citirea sa integrală şi atentă. Vă mulţumesc anticipat! 

……………………..

EXERCIŢII DE JUDECATĂ ISTORICĂ

  1. Cat de penibil si bolsevic suna asta cu “fostul”. Oare avem un alt rege in prezent, ca sa fie Mihai fostul ? Sau unui profesor, cand iese la pensie, i se spune “fostul profesor” ? Continuă lectura

2 comentarii

Din categoria Atitudini, Istorie si Civilizatie, Monarhia salveaza Romania

Librăria Humanitas Cişmigiu, 25 iulie, ora 19:00: Seara Radu Rosetti

„Amintirile lui Radu Rosetti se citesc ca un roman, dar un roman adevărat“ – Neagu Djuvara
invitatie-rosetti-25iulie2013

via Humanitas.ro

Despre acest eveniment puteţi citi şi pe Radio România Cultural.

„În copilăria şi tinereţa mea fostu-mi-a dat să fiu încunjurat de părinţi, rude, oameni de casă, ţarani şi slugi cari trăise viaţa celor dintăi şăsăzeci de ani ai veacului şi cari, de la bătrânii lor, auzise multe despre o viaţă şi obiceiuri şi mai îndepărtate în negura timpurilor. Mulţi din ei, în primul rând tata şi mama, erau nişte povestitori neîntrecuţi: cu dor îmi aduc aminte de lungile lor povestiri în lungile sări de iarnă, la ţară. Partea ce mi-a rămas în minte din multele lor povestiri spus-o-am şi eu treptat copiilor şi cunoştinţilor mele. Cu toţii m-au îndemnat să pun aceste amănunte ale vieţii noastre de altădată pe hârtie, ca să nu dispară fără urmă, odată cu mine.“- Radu Rosetti

«RADU ROSETTI (1853–1926) s-a născut la Iaşi şi era coborâtor, pe linie paternă, din doi domni ai Moldovei, Antonie Ruset şi Manole Giani-Ruset, şi urmaşul unor înalţi dregători. Pe linie maternă, se trăgea din ramura moldovenească a Ghiculeştilor, fiind nepotul domnitorului Grigore Alexandru Ghica. A doua jumătate a secolului al XIX-lea, cu schimbările sale, nu mai era într-atât de prielnică pentru cariera politică şi administrativă a unui urmaş de boieri mari, care, de altfel, nici nu i s-a potrivit şi nici nu l-a atras. Avea chemare de istoric şi de scriitor şi a dovedit-o cu mai multe volume de proză, amintiri şi studii istorice.

Cititorii au pentru prima oară la îndemână seria completă a Amintirilor lui Radu Rosetti într-un singur volum, îmbogățit cu ilustrații, printre care se numără şi fotografii sau documente inedite legate de familia autorului.»

Un comentariu

Din categoria Istorie si Civilizatie, Memorialistica