Arhive pe etichete: Franta

În dialog cu Ştefan Paraschiv (8) Etnicul

Motto: “Dacă zice cineva: iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele său îl urăşte, mincinos este! Pentru că cel ce nu iubeşte pe fratele său, pe care l-a văzut, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a văzut, nu poate să-L iubească.” (I Ioan 4:20)

Dragă Ştefan, 

Aceasta va fi, deocamdată, ultima parte pe care ţi-o adresez.

În răspunsul pe care mi l-ai dat, scriai:

„Găsesc patriotismul o datorie de sânge. Naţionalismul, în schimb, se cultivă, în primul rând, din proprie dorinţă, cu iubire faţă de tot ce aparţine, deci, naţiunii. Exerciţiu de cunoaştere ce ţine o viaţă. Drumul meu, de la patriotism la naţionalism este unul curat, deloc extremist.”  

Atunci, eu am «comentat»: 

Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Atitudini, În dialog cu Ştefan Paraschiv

Exerciţii de judecată istorică: Regele Mihai şi actul de la 23 august 1944

De aproape două săptămâni (8 noiembrie – 21 noiembrie), am purtat pe blogul istoricului George Damian o conversaţie prilejuită de descoperirea unei prezumtive stenograme a convorbirii dintre Regele Mihai şi Antoneşti din 23 august 1944. Exceptând primele comentarii (neincluse aici), dialogul pornit are, în cea mai mare parte, o mică legătură cu acest document – cu câteva excepţii (intervenţiile lui Nic, întrebările mele adresate domnului George Damian şi răspunsurile primite; cu Marian discutasem anterior despre acest document şi deja clarificasem chestiunea).

O public aici fără comentarii, cu o singură observaţie: este deosebit de lung, iar citirea lui poate dura între 30 de minute şi o oră (sunt totuşi 200 de comentarii). Cu toate acestea, înainte de a-l prelungi cu alte comentarii, aş ruga citirea sa integrală şi atentă. Vă mulţumesc anticipat! 

……………………..

EXERCIŢII DE JUDECATĂ ISTORICĂ

  1. Cat de penibil si bolsevic suna asta cu “fostul”. Oare avem un alt rege in prezent, ca sa fie Mihai fostul ? Sau unui profesor, cand iese la pensie, i se spune “fostul profesor” ? Continuă lectura

2 comentarii

Din categoria Atitudini, Istorie si Civilizatie, Monarhia salveaza Romania

10 Mai – Adevărata Zi Naţională a României (revizuit: 19 aprilie 2014)

Articol scris nu în calitatea mea de susţinător al monarhiei, ci de un patriot care doreşte să pună cinstirea trecutului în ordine (n.m.Vişan Miu Tudor)

I. Studiu sumar privind zilele naţionale de-a lungul şi de-a latul globului pământesc 

  1.  Zilele naţionale a statelor vechi – Evenimente cu o semnificaţie specială 

Zilele naţionale ale marilor puteri europene sunt de două tipuri: politice şi naţional-istorice. 

În prima categorie intră 2 iunie – ziua naţională a Italiei –Festa de la Repubblica, aniversare a transformării Regatului Italiei în Republică (1946) (schimbare a formei de guvernământ); şi 3 octombrie – ziua naţională a Germaniei – aniversare a reuniunii Germaniei de Vest cu cea de Est (1990) (reîntregire teritorială); Continuă lectura

4 comentarii

Din categoria Istorie si Civilizatie, Monarhia salveaza Romania

140 de ani de la naşterea aviatorului Traian Vuia (1872 – 2012)

Inventatorul primului aparat mai greu ca aerul, echipat cu sisteme proprii de decolare, propulsie şi aterizare, care şi-a luat zborul de pe o suprafaţă plană (câmpul de la Montesson) fără a folosi nici un fel de “ajutor extern” (18 martie 1906).

Pe scurt, românul care a continuat ceea ce doi fraţi americani au început (17 decembrie 1903)….. dar în Franţa….

P.S.: Scrisoarea subsemnatului, către Google.

Un comentariu

Din categoria Pe cine NU omagiaza Google

Protejat: Thanatonauţii

Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza te rog să introduci parola mai jos:

Introdu parola pentru a vizualiza comentariile.

Din categoria Universale

Ziua păcălelilor şi farselor

1. O ORIGINE…. FRANCEZĂ 

Franţa anului 1582 a fost una a ‘schimbării calendaristice’ la sfârşit de an (9 decembrie [S.V.], 20 decembrie [S.N.]): Regele Henric al III-lea a hotărât conformarea faţă de calendarul papei Grigore al XIII-lea de-a valma cu alte mari puteri europene (Spania, Portugalia, Polono-Lituania) şi totodată mutarea sărbătorii anului nou de la 1 aprilie la 1 ianuarie.

Dar cum în acele vremuri informaţia circula mult mai greu (decât astăzi) iar cetăţenii erau mai puţin deschişi schimbării, schimbarea calendarului şi a zilei de sărbătorire a venirii noului an nu a fost adoptată imediat în toată ţara. Se spune că francezii mai informaţi ce-au acceptat să chefuiască la 1 ianuarie (în plină iarnă) i-au socotit drept “fraieri” pe concetăţenii izolaţi care-au continuat să desfacă şampania la 1 aprilie (în plină primăvară) şi – dintr-o răutate inimaginabilă – i-au făcut subiect de glume şi ţintă a farselor. 

Şi iată cum – chipurile – s-a luat tot continentul după francezi, apoi toate coloniile după europeni, iar “Ziua păcălelilor şi farselor” de la 1 aprilie a ajuns o ocazie internaţională de… a face glume şi feste oamenilor din jur!

Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Sarbatoare

Între 10 şi 509, franceză şi latină, litere şi cifre, Roma şi Arabia toată

Întrebare: ce înseamnă “DIX”?

Răspuns 1 (de la un geograf): Un loc? Un oraş din Statele Unite? Un râu? Un baraj? Un munte? Un stadion de football? O bază militară? Un lac din Elveţia?

Răspuns 2 (de la un fan al artiştilor contemporani): O persoană? Un muzician? Un jurnalist? Un învăţat? Un expresionist? Un actor? Un fotbalist? Un atlet?

Răspuns 3 (de la un militar): O personalitate? Un guvernator? Un  general? Un lucrător socialist? Sau un vas cu aburi? Cel american? Scufundat într-o coliziune (tragică)?

Răspuns 4 (de la un afacerist): O abreviere? Danish Internet Exchange Point? Deutscher Immobilien Index? DIX Ethernet?

Răspuns 5 (de la un istoric sau un învăţat latin): Un număr cardinal roman: 509! (RĂSPUNS CORECT!!!!)

 

Acestea sunt semnificaţiile posibile a cuvântului “DIX” date de Wikipedia. Semnificaţia de numeral roman apare numai la sfârşitul listei, după o înşiruire de “places”, “people”, “ship” şi “acronyms”…. asta este soarta ce-o au numeralele bătrânilor latini: înghesuirea într-o secţiune intitulată “others”, alături de o muzicuţă, o trupă şi…. un drog (nazist)! 

Dacă enciclopedia tratează numărul 509 cu dosul, dicţionarul supliment, Wiktionary, este mai primitor: DIX-ul roman este în frunte, pe când dix-ul francez este lăsat la urmă… mai întâi a fost Roma, apoi Parisul! Dar numai ca vechime…. acum, instituţiile şcolare învaţă elevii mai întâi cum numără francezii (a), apoi cum numără romanii (b). Însă dacă istoria şi educaţia decid în favoarea Franţei, matematica, numai de data aceasta este în favoarea Romei: “dix (10) < DIX (509)”!!!!! 

Celor ce nu înţeleg compararea valorilor numerice, le dedic o cortină de calcul:

Dix-ul cel mic, umbrit de DIX-ul cel mare!

 OBSERVAŢII PE DESEN: (1) Majusculele latine au şi valoare de număr, şi valoare de literă; minusculele franceze au numai valoare de literă…… 

(2) Legiunile numeralelor romane sunt de 50,9 ori mai numeroase ca armata muşchetarilor francezi. 

(3) Măreţia Romei antice eclipsează toate miciile lumii; însă doar până la prăbuşirea imperiului…. 

(4) Cezarul roman de deasupra “I”-ului este “Radarul”, cel care conduce campania militară împotriva subaprecierilor numerice; fără grijă: steagul alb al păcii îi este la în(de)mână!

 

Notă: (a) Cum numără francezii:

Un (1), deux (2), trois (3), quatre (4), cinq (5), six (6), sept (7), huit (8), neuf (9), dix (10)…. cinq cent neuf (509) 

(b) Cum numără romanii:

Unus (I), duo (II), tres (III), quattor (IV), quinque (V), sex (VI), septem (VII), octo (VIII), novem (IX), decem (X)….. quigenti novem (DIX)

Un comentariu

Din categoria Gramatica ilustrata