Arhive pe etichete: Moldova

„Memoriile Principelui Nicolae Suţu, mare logofăt al Moldovei, 1789-1871“, Librăria Humanitas Cişmigiu, 23 ianuarie, ora 19:30

sutu23ian

„Aşa cum se întâmplă în toate ţările unde educaţia publică lipseşte, unde nu s-au format specialişti potriviţi pentru a organiza şi conduce convenabil o ramură a serviciului, unde experienţa, chiar empirică, e subordonată strălucirii frivole a unui tineret semeţ, noi l-am crezut pe primul venit în stare să ocupe funcţiile cele mai anevoioase, unde specialiştii îşi petrec viaţa studiind principiile ca să devină capabili să le îndeplinească.
Am făcut ca în Turcia: un amiral dintr-un personaj care n-a văzut marea decât prin lunetă sau un general dintr-un paşă care n-a văzut decât împrejmuirea haremului său şi n-a mirosit decât apă de trandafiri şi pastile din serai. Şi ne mirăm că nu putem progresa, că înseşi instituţiile care ar fi putut avea un dram de utilitate adevărată nu-şi îndeplinesc menirea, lâncezesc în aplicare şi se rătăcesc în hăţişul unor confuzii de nedesluşit!”

– principele Nicolae Suţu, mare logofăt al Moldovei

2 comentarii

Din categoria Istorie si Civilizatie

„Generalul Kutuzov, cel care a condus negocierile din partea Imperiului ţarist, se spune că ar fi declarat, în acele zile: “Nu voi lăsa românilor decât ochi ca să plângă!”. Nici chiar turcii nu înţelegeau ura cu care acţionau ruşii… Nicolae Iorga transcrie, în “Basarabia noastră” (lucrare tipărită la 100 de ani de la evenimente, în 1912), o declaraţie deconcertantă a Marelui Vizir de Rusciuc, dinaintea lui Langeron: “E ruşinos ca ruşii, care stăpânesc un sfert al globului, să se certe pentru o palmă de pământ, care nici nu le este folositoare”… Folositoare sau nu, prin Tratatul de pace ruso-turc de la 16/28 mai 1812, ruşii şi-au adjudecat Basarabia, iar o sută de ani mai târziu, sfidând orice lege a bunului simţ diplomatic, sărbătoreau, la Chişinău şi-n toate oraşele pământului furat, această anexare a unui teritoriu românesc.”

Notă: Numele de “Basarabia” provenea de la dinastia domnitorilor munteni care şi-a extins autoritatea la gurile Dunării (şi, cel puţin la mijlocul secolului al XV-lea, şi la Chilia), fiind folosit ulterior (începând cu secolul al XVI-lea) pentru a deosebi sud-estul spaţiului carpato-nistrean (ocupat de otomani) de teritoriul rămas sub autoritatea domnitorului Moldovei. Extensiunea de la un mic teritoriu din apropierea gurilor Dunării la alte circumscripţii, ajunse direct sub administraţia directă a turcilor şi tătarilor, a fost amplificată hiperbolic de Rusia ţaristă, care a extins numele de “Basarabia” asupra întregului teritoriu dintre Prut şi Nistru, pentru a justifica în faţa Marilor Puteri “raptorul teritorial de la un popor care a susţinut armata imperială în lupta ei cu Poarta Otomană” (!), bazându-se şi pe croniciile poloneze şi altor creaţii narative de mai târziu, având la bază o confuzie! (“Enigma unui nume: Basarabia”, de Ion Chirtoagă, Revista “Historia”, nr.125/mai 2012, p.13)

3 comentarii

Din categoria Istorie si Civilizatie