Arhive lunare: Martie 2013

(să ne întoarcem) Înapoi la Argument (2)

Astăzi, 28 martie 2013, a avut loc, tot la librăria Humanitas de lângă Cişmigiu, al doilea eveniment din seria Dialogurilor „Înapoi la argument”. De data aceasta, invitatul a fost Gabriel Liiceanu. Titlul dialogului a fost „Despre naivităţile noastre”, iar discuţia s-a centrat asupra cărţii d-lui. Liiceanu, „Estul naivităţilor noastre” (Humanitas, 2012) – 27 de interviuri (1990 – 2011).

Foto: Radu Sandovici // http://www.vertizontal.ro

Foto: Radu Sandovici // http://www.vertizontal.ro

Înregistrarea discuţiei poate fi urmărită AICI. Imagini de la eveniment pot fi văzute AICI.

Întrebarea de pe prima pagină a cărţii în jurul căreia s-a centrat discuţia este: „Oare ne putem apăra prin cuvinte?”. În general, cuvintele au constituit principala temă a acestui dialog, fie ele „înlănţuite”, „îngrădite” sau „în libertate”.

Continuă lectura

25 comentarii

Din categoria Înapoi la Argument, Jurnal

Servicii Memorialistice

Astăzi, 27 martie 2013, orele 10:00 – 14:00, membrii companiei Memoriae au participat cu serviciile memorialistice la Târgul pe Municipiul Bucureşti al companiilor-pilot Junior Achievement, desfăşurat la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti (Bulevardul Regina Elisabeta, nr. 48, Sector 5), în cadrul căreia „56 de echipe de elevi din București şi-au prezentat produsele și serviciile dezvoltate în cadrul programului Junior Achievement de antreprenoriat Compania (sursă: aici – link dispărut). Câteva fotografii de la eveniment pot fi văzute via Facebook, aici. Despre cele 5 afaceri premiate se poate citi aici.

Vezi articol original 265 de cuvinte mai mult

Un comentariu

Din categoria Universale

Servicii Memorialistice

După cum bine ştim, înainte înseamnă „în faţă”, iar în urmă înseamnă „în spate” – şi cu sens spaţial, şi temporal. Dacă ne raportăm la incertitudine (prezenţa ori absenţa ei), a merge înainte poate însemna a trece pe unde nu s-a mai trecut („drumul necunoscut”), iar a rămâne în urmă înseamnă a avea în faţă un drum pe care s-a trecut deja, fiind lăsate „urme” („drumul bine-cunoscut”); pe care trebuie trecut spre a ajunge „în pas” cu ceilalţi.

În pofida acestei semantici, în „câmpul lexical” al genealogiei, – privind „arborele genealogic” drept „un drum” -, înaintaşul este cel „din urmă”, „din spate” (precursorul, strămoşul), iar urmaşul, cel „din faţă” (descendentul, continuatorul unei familii). Ţinând cont de semantica cuvintelor de la care au fost derivaţi aceşti termeni, această situaţie pare a fi o „inversare de sens”: de ce cel „din faţă” ar fi în urmă, iar cel „din spate”, înainte

Vezi articol original 364 de cuvinte mai mult

Un comentariu

Din categoria Universale

Cum se poate obţine ISBN pentru autori (ocazional)

Conform site-ului Bibliotecii Naţionale a României:

ISBN – INTERNATIONAL STANDARD BOOK NUMBER

ISBN este un cod internaţional de identificare al cărţilor, definit prin ISO 2108.
Agenţia Internaţională ISBN, cu sediul la Londra, coordonează centrele naţionale ISBN. Aceasta are rolul de a stabili regulile cadru de acordare a codurilor ISBN, protocolul de înfiinţare şi regulamentul de funcţionare a centrelor naţionale şi de a promova şi coordona sistemul ISBN la nivel mondial. […..] 

În România, sistemul de numerotare standardizată a cărţilor – ISBN a fost introdus în anul 1989.

Acordarea codului ISBN pentru autori (ISBN ocazional) este un serviciu gratuit, în condiţiile prezentului regulament. […..] 

Continuă lectura

6 comentarii

Din categoria Cum se fac cărţile, Jurnal

Eroina

Am citit prima dată despre Mariana Drăgescu în Revista „Historia” [*]. Primul lucru care m-a impresionat a fost, dacă nu meritele militare (de a fi salvat mii de vieţi – peste 1500), vârsta ei impresionabilă (la 7 septembrie 2012, împlinise 100 de ani). Continuă lectura

Un comentariu

Din categoria Jurnal, Planul multidimensional a unor personalitati

„Luceafărul” ca ‘alegorie a geniului’

„Luceafărul” este un poemn scris de poetul Mihai Eminescu, considerat o „culme” a creaţiei sale, fiind publicat în aprilie 1883 (ultimul an de activitate al poetului).

Povestea poemului este inspirată din basmul „Fata din grădina de aur” (cules în limba germană de Richard Kunisch) [*], iar mesajul alegoric, din viziunea filosofului Arthur Schopenhauer asupra omului de geniu (exprimată în „Lumea ca voinţă şi reprezentare”, 1818).

După cum mărturiseşte poetul într-o însemnare pe marginea manuscrisului, „înţelesul alegoric” pe care i l-a dat poveştii este că „dacă geniul nu cunoaşte nici moarte şi numele lui scapă de simpla uitare, pe de altă parte însă, pe pământ, nu e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit”.   

Continuă lectura

4 comentarii

Din categoria Arta Literaturii, Proiecte scolare

Cronica familiei Sezonov

Într-un articol de pe blogul său din 16 ianuarie 2008 (miercuri), Răsvan Cristian Stoica prezintă Biblia străbunicii sale, Elisabetha, născută Issler, soţia lui Avram Sezonov. Fiind luterană, aceasta avea Biblia  în traducerea în limba germană realizată de Martin Luther [*], ediţia din 1907 (Berlin).

Despre această Biblie, Răsvan povesteşte următoarele:

Elisabetha, străbunica mea, citea în fiecare zi din această carte groasă. Citea mult, avea o bibliotecă plină iar operele lui Luther, toate în germană, scrise cu litere gotice, erau bucuria ei.  […..] După ce a murit, Biblia aceasta a fost a bunicului meu, Pavel, care ştia germană dar nu citea din ea. După moartea lui, Biblia avea să fie a mea. Pe mine mă cheamă Răsvan şi habar n-am de germană şi nu citesc din ea. Eu numai o mîngîi, rar ce e drept, şi vorbesc cu ea in gînd [….].”

Vezi articol original 345 de cuvinte mai mult

Un comentariu

Din categoria Universale