Arhive lunare: martie 2013

(să ne întoarcem) Înapoi la Argument (2)

Astăzi, 28 martie 2013, a avut loc, tot la librăria Humanitas de lângă Cişmigiu, al doilea eveniment din seria Dialogurilor „Înapoi la argument”. De data aceasta, invitatul a fost Gabriel Liiceanu. Titlul dialogului a fost „Despre naivităţile noastre”, iar discuţia s-a centrat asupra cărţii d-lui. Liiceanu, „Estul naivităţilor noastre” (Humanitas, 2012) – 27 de interviuri (1990 – 2011).

Foto: Radu Sandovici // http://www.vertizontal.ro

Foto: Radu Sandovici // http://www.vertizontal.ro

Înregistrarea discuţiei poate fi urmărită AICI. Imagini de la eveniment pot fi văzute AICI.

Întrebarea de pe prima pagină a cărţii în jurul căreia s-a centrat discuţia este: „Oare ne putem apăra prin cuvinte?”. În general, cuvintele au constituit principala temă a acestui dialog, fie ele „înlănţuite”, „îngrădite” sau „în libertate”.

Continuă lectura

25 comentarii

Din categoria Înapoi la Argument, Jurnal

Cea mai meschină formă de cenzură

(fiind pe stradă, un trecător urmăreşte, în trecere, discursul unor politicieni la un televizor):

– Ia uite ce greşeli face (sic!) ăştia…..

(trecătorul se mai uită puţin şi, când este gata să plece, vede doi ofiţeri de poliţie apropriindu-se de el):

– Bună ziua! îl salută poliţiştii Continuă lectura

Un comentariu

Din categoria Gramatica ilustrata, Jurnal

Un comentariu

Din categoria Universale

Servicii Memorialistice

După cum bine ştim, înainte înseamnă „în faţă”, iar în urmă înseamnă „în spate” – şi cu sens spaţial, şi temporal. Dacă ne raportăm la incertitudine (prezenţa ori absenţa ei), a merge înainte poate însemna a trece pe unde nu s-a mai trecut („drumul necunoscut”), iar a rămâne în urmă înseamnă a avea în faţă un drum pe care s-a trecut deja, fiind lăsate „urme” („drumul bine-cunoscut”); pe care trebuie trecut spre a ajunge „în pas” cu ceilalţi.

În pofida acestei semantici, în „câmpul lexical” al genealogiei, – privind „arborele genealogic” drept „un drum” -, înaintaşul este cel „din urmă”, „din spate” (precursorul, strămoşul), iar urmaşul, cel „din faţă” (descendentul, continuatorul unei familii). Ţinând cont de semantica cuvintelor de la care au fost derivaţi aceşti termeni, această situaţie pare a fi o „inversare de sens”: de ce cel „din faţă” ar fi în urmă, iar cel „din spate”, înainte

Vezi articolul original 364 de cuvinte mai mult

Un comentariu

Din categoria Universale

Cum se poate obţine ISBN pentru autori (ocazional)

Conform site-ului Bibliotecii Naţionale a României:

ISBN – INTERNATIONAL STANDARD BOOK NUMBER

ISBN este un cod internaţional de identificare al cărţilor, definit prin ISO 2108.
Agenţia Internaţională ISBN, cu sediul la Londra, coordonează centrele naţionale ISBN. Aceasta are rolul de a stabili regulile cadru de acordare a codurilor ISBN, protocolul de înfiinţare şi regulamentul de funcţionare a centrelor naţionale şi de a promova şi coordona sistemul ISBN la nivel mondial. […..] 

În România, sistemul de numerotare standardizată a cărţilor – ISBN a fost introdus în anul 1989.

Acordarea codului ISBN pentru autori (ISBN ocazional) este un serviciu gratuit, în condiţiile prezentului regulament. […..] 

Continuă lectura

7 comentarii

Din categoria Cum se fac cărţile, Jurnal

Eroina

Am citit prima dată despre Mariana Drăgescu în Revista „Historia” [*]. Primul lucru care m-a impresionat a fost, dacă nu meritele militare (de a fi salvat mii de vieţi – peste 1500), vârsta ei impresionabilă (la 7 septembrie 2012, împlinise 100 de ani). Continuă lectura

Un comentariu

Din categoria Jurnal, Planul multidimensional a unor personalitati

„Luceafărul” ca ‘alegorie a geniului’

„Luceafărul” este un poemn scris de poetul Mihai Eminescu, considerat o „culme” a creaţiei sale, fiind publicat în aprilie 1883 (ultimul an de activitate al poetului).

Povestea poemului este inspirată din basmul „Fata din grădina de aur” (cules în limba germană de Richard Kunisch) [*], iar mesajul alegoric, din viziunea filosofului Arthur Schopenhauer asupra omului de geniu (exprimată în „Lumea ca voinţă şi reprezentare”, 1818).

După cum mărturiseşte poetul într-o însemnare pe marginea manuscrisului, „înţelesul alegoric” pe care i l-a dat poveştii este că „dacă geniul nu cunoaşte nici moarte şi numele lui scapă de simpla uitare, pe de altă parte însă, pe pământ, nu e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit”.   

Continuă lectura

4 comentarii

Din categoria Arta Literaturii, Proiecte scolare

Cronica familiei Sezonov

Într-un articol de pe blogul său din 16 ianuarie 2008 (miercuri), Răsvan Cristian Stoica prezintă Biblia străbunicii sale, Elisabetha, născută Issler, soţia lui Avram Sezonov. Fiind luterană, aceasta avea Biblia  în traducerea în limba germană realizată de Martin Luther [*], ediţia din 1907 (Berlin).

Despre această Biblie, Răsvan povesteşte următoarele:

Elisabetha, străbunica mea, citea în fiecare zi din această carte groasă. Citea mult, avea o bibliotecă plină iar operele lui Luther, toate în germană, scrise cu litere gotice, erau bucuria ei.  […..] După ce a murit, Biblia aceasta a fost a bunicului meu, Pavel, care ştia germană dar nu citea din ea. După moartea lui, Biblia avea să fie a mea. Pe mine mă cheamă Răsvan şi habar n-am de germană şi nu citesc din ea. Eu numai o mîngîi, rar ce e drept, şi vorbesc cu ea in gînd [….].”

Vezi articolul original 345 de cuvinte mai mult

Un comentariu

Din categoria Universale

Centrul de Genealogie

arboregenealogicDe ce acest blog, dacă în prezent există pe Internet zeci de platforme cu rol genealogic? Ei bine, întocmai acesta este motivul! Există un număr impresionant de site-uri pentru „istoria familiei” (majoritatea, fireşte, anglofone) – multe despre care mulţi dintre noi nici nu am aflat.

Bineînţeles, ne vom concentra pe site-urile cele mai mari (Geni, MyHeritage, FamilySearch, Ancestry.com), însă propunem şi inventarierea altor platforme, mai mici (ex: WeRelate, WikiTree, FamilyPedia, Family Pursuit, Rodovid). 

Pe lângă aceasta, dorim să realizăm o listă a unor utile surse on-line ce ţin de „istoria la scară mică”. Astfel, vom creea un fel de „Cindy’s List”, numai că la o dimensiune extrem de redusă (în comparaţie cu site-ul anglofon) şi limitată la surse în limba română.

De fapt, tot acest blog se doreşte a fi un fel de „Ghid al genealogistului începător” pentru persoanele care trăiesc pe plaiurile mioritice „de pe la noi” care…

Vezi articolul original 99 de cuvinte mai mult

Un comentariu

Din categoria Universale

Comentarii asupra şi deasupra cărţii „Parabolele lui Iisus – Adevărul ca poveste” (Andrei Pleşu)

Parabolele_lui_IisusAnte scriptum: În aprecierea mea asupra volumului din titlu, am încercat să reunesc cât mai multe alte alte comentarii. Întrucât articolul meu iniţial a devenit neîncăpător, pe lângă faptul că este prea în urmă pe acest blog pentru a mai fi „cercetat” în privinţa unor adăugiri ulterioare, încep aici o listă de recenzii din spaţiul virtual a „cărţii anului 2012” – din care veţi citi cele mai atractive sau chiar pe toate. Voi adăuga aici orice alte recenzii îmi vor fi indicate de către comentatori – chiar şi fără a exista o sursă on-line (ex: articol apărut într-o revistă).

Deşi „cea mai aşteptată carte a anului”, poate vi s-ar putea părea că sunt cam puţine recenzii. Vă rog să, ţineţi, totuşi, cont de faptul că volumul s-a lansat la 8 noiembrie 2012, iar preţul său este destul de încărcat (aproape 45 de lei).

Continuă lectura

4 comentarii

Din categoria Arta Literaturii