Servicii Memorialistice

După cum bine ştim, înainte înseamnă „în faţă”, iar în urmă înseamnă „în spate” – şi cu sens spaţial, şi temporal. Dacă ne raportăm la incertitudine (prezenţa ori absenţa ei), a merge înainte poate însemna a trece pe unde nu s-a mai trecut („drumul necunoscut”), iar a rămâne în urmă înseamnă a avea în faţă un drum pe care s-a trecut deja, fiind lăsate „urme” („drumul bine-cunoscut”); pe care trebuie trecut spre a ajunge „în pas” cu ceilalţi.

În pofida acestei semantici, în „câmpul lexical” al genealogiei, – privind „arborele genealogic” drept „un drum” -, înaintaşul este cel „din urmă”, „din spate” (precursorul, strămoşul), iar urmaşul, cel „din faţă” (descendentul, continuatorul unei familii). Ţinând cont de semantica cuvintelor de la care au fost derivaţi aceşti termeni, această situaţie pare a fi o „inversare de sens”: de ce cel „din faţă” ar fi în urmă, iar cel „din spate”, înainte

Vezi articol original 364 de cuvinte mai mult

Anunțuri

Un comentariu

Din categoria Universale

Un răspuns la „

  1. Pingback: Recapitulare (15, 16) Două luni într-o singură numărare | tudorvisanmiu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s