
Desen: Mihai Vişan-Miu
Primele mari republici moderne (Statele Unite ale Americii – între 1776 şi 1783 – şi Prima Republică Franceză – în 1792) s-au constituit sub acel principiu iluminist al „suveranităţii naţionale”, care afirma că „fiecare popor este liber să-şi aleagă singur forma de guvernământ”.
Cu toate acestea, în Constituţia pe care am înţeles să o realizăm după recăpătarea libertăţii (1990), s-a decis că: „Dispoziţiile prezentei Constituţii privind [….] forma republicană de guvernământ [….] nu pot forma obiectul revizuirii” (art.152). Prin acest text, „reprezentanţii” noştri au decis că «nici pentru următorii 3500 de ani românii nu au dreptul sa schimbe forma republicană de guvernământ, indiferent cât de mult şi-ar dori (această schimbare)».
Deşi motivaţiile politice ale acestei prevederi le pot înţelege, îmi scapă altceva: baza filosofică pe care se întemeiază această Republică. Din moment ce nu „se revendică” din principiile iluministe (incluzând alegerea formei de guvernământ), atunci de unde vine ea? De unde vine acest republicanism atât de străin gândirii care – în fapt – le-a recreat în modernitate? De la…. Kremlin?….
Într-adevăr, e ironic că, în zilele noastre, monarhiştii care doresc schimbarea republicii revendică ceea ce republicanii care au dorit schimbarea monarhiei au revendicat acum două secole (libertatea de a alege forma de guvernământ), dar e de-a dreptul năucitor că, în opoziţia faţă de monarhie, republicanii au ajuns să nege principiul lor fondator (libertatea de a alege forma de guvernământ).

Desen: Mihai Vişan-Miu
De aceea:
Ne adunăm duminică, 10 noiembrie, orele 14, la Piaţa Charles de Gaulle şi vom porni în marş pe la Arcul de Triumf, Piaţeta Regelui, Piaţa Victoriei şi statuia marelui rege Carol I pentru a cere clasei politice să iniţieze modificarea articolului 152 din Constituţia României, spre a reda poporului român dreptul de a-şi alege liber forma de guvernământ. [….]
Cu acest prilej, aducem un omagiu şi Majestăţii Sale, Regelui Mihai I, cu ocazia zilei de naştere din 25 octombrie şi a zilei onomastice din 8 noiembrie şi ne amintim de cei 76 de martiri ai reprimării sângeroase la 8 noiembrie 1945 la Bucureşti ai primei mari manifestaţii anticomuniste din Europa de Est, ocupată de sovietici.