Arhive pe categorii: Jurnal

A murit Lascăr Zamfirescu, nepotul lui Duiliu Zamfirescu, ultimul coleg al Regelui Mihai.

În ajun de Înălțare, Seniorul Lascăr Duiliu Zamfirescu a trecut într-o lume mai bună, pentru a se întâlni cu familia sa și cu prietenii săi, în frunte cu Regele Mihai. Aniversase recent 98 de ani, așa cum am anunțat.

Născut în 22 mai 1922, la Berlin, domnul Lascăr Zamfirescu venea dintr-o familie de scriitori și diplomați, fiind fiul lui Alexandru Duiliu Zamfirescu (1892-1968) și al Luciei n. Gărdescu, nepotul lui Duiliu Zamfirescu (1858-1922) și al Henriettei n. Alilievi. Pe linia bunicului patern, străbunicii săi au fost Lascăr Zamfirescu și Sultana Mincu (sora arhitectului Ion Mincu). Din partea bunicului matern avea o străbunică din familia Pârâianu. Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Jurnal

A murit prinţul Mihai Dimitrie Sturdza, istoric şi genealogist.

Există un gen de veşti pe care, primindu-le, ai prefera să nu fie adevărate. În acest fel am aflat-o pe cea a pierderii prinţului Mihai Dimitrie Sturdza, la 86 de ani. Anunţul a fost făcut de doamna Carmen Dobre, şefa biroului de presă al Academiei Române şi una din confidentele domniei sale.

IMG_1444 RIP

Principele Mihai Dimitrie Sturdza (1934-2020)

Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Jurnal

Lista civilă a Casei Regale în perioada 1927-1946

„… veniturile Curţii Regale erau asigurate în primul rând de gestiunea Listei Civile a regelui şi de vărsămintele Domeniului Coroanei.” – Ştefana Ciubotariu, muzeograf Muzeul Naţional Cotroceni [*]

1927:   16.000.000 lei

1928:   16.000.000 lei

1929:   16.000.000 lei

1930:   40.000.000 lei Continuă lectura

7 comentarii

Din categoria Jurnal

Fraţii Constantin şi Theodosiu Ioanniţiu în „Bucureştii de altădată” (Constantin Balcabaşa)

„Dintre toate librăriile de astăzi, două singure existau la 1871, Librăria Socec şi Librăria Ioaniţiu […]”:

– Librăria-editură Socec a fost înfiinţată în 1856 de I.V. Socec („care învăţase meseria în librăria lui George Ioanid”), devenind „una dintre cele mai importante case editoriale româneşti”.

– Librăria Ioaniţiu a fost înfiinţată de fraţii Theodosiu şi Constantin Ionniţiu (Ioaniţiu), „bucureşteni prin naştere”. „Primul a fost vânzător în librăria lui G. Ioanid”. Cei doi «au devenit proprietari de librărie în 1866, asociaţi „la parte” cu G. Ioanid»; „in 1877, Theodosiu Ioaniţiu s-a ocupat singur de comerţul cu cartea; librăriile Th. Ionniţiu şi C. Sfetea vor participa după 1918 la întemeierea societăţii de editură Cartea Românească; din 1871 până în 1874 librăria fraţilor Ioaniţiu (sub firma lui G. Ioanid) se afla pe Calea Mogoşoaiei, în faţa Teatrului Naţional”.

– George Ioanid a fost „primul editor modern din ţara noastră”; şi-a început activitatea editorială propriu-zisă în 1846.

apud Constantin Balcabaşa, Bucureştii de altădată. 1871-1877, ed. II (îngrijită de Aristiţa şi Tiberiu Avramescu), Humanitas, Bucureşti, 2014, p. 147

Un comentariu

Din categoria Jurnal

Pe urmele lui Cantemir: o experienţă unică la Berlin

Continuă lectura

4 comentarii

Din categoria Jurnal

La Berlin, pe urmele lui Cantemir

Vineri, 11 iulie 2014,  s-au împlinit 300 de ani de când, la 11 iulie 1714, Dimitrie Cantemir – , la propunerea unor oameni de ştiinţă germani, în frunte cu Gottfried Wilhem von Leibniz, fondatorul Academiei – a fost ales membru de onoare al Academiei Regale Prusace de Ştiinţe (Königlich-Preußische Akademie der Wissenschaften) [1]. Deosebitul moment a fost marcat la Academia de Ştiinţe şi Studii Umaniste Berlin – Brandenburg  (Berlin-Brandenburgische Akademie der Wissenschaften[2]. Iniţiativa evenimentului a aparţinut Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti. Am avut bucuria şi onoarea de a participa la acest eveniment, drept câştigător al premiului I al concursului de eseuri pentru elevi dedicat personalităţii lui Cantemir, „Dimitrie Cantemir – Educator al Poporului”, organizat de Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” (la care am participat cu eseul “Dimitrie Cantemir, eruditul, moralistul, educatorul”, coord: prof. Dumitriţa Stoica). În acest articol voi descrie această experienţă, cuprinzânt atât „partea banală” (de călătorie) cât şi partea cu adevărat importantă (a ceremoniei). Continuă lectura

Un comentariu

Din categoria Jurnal

Nicolae Ionniţiu în romanul Ioanei Pârvulescu

După refuzul de publicare al editorului Socec-fiul a romanului său, Viitorul începe luni, Pavel Mirto luase manuscrisul „la Ateneu, cu gândul să-l încredinţez domnului Ioaniţiu […]” – directorul editurii Cartea Românească. „Cum însă n-am putut da de dumnealui, m-am răzgândit şi l-am distrus”. Însă „am început relatarea evenimentelor ultimei săptămâni (23 februarie – 1 martie 1898), atât de agitate, din capitala noastră […]”, într-un nou roman.

Ioana Pârvulescu, Viitorul începe luni, Humanitas, 2012, p.296

 

Un comentariu

Din categoria Jurnal