Arhive pe etichete: calendar

Subtextul filosofic al unor prepoziţii de timp

Referitor la prepoziţiile pe şi în, pentru exprimarea unei informătii relative la timp – mai exact în intervalul de 24 de ore cu care ne-am obişnuit („pe data de….”, „în ziua de…”), mă gândeam că:

Folosirea prepoziţiei în include convingerea că respectiva zi chiar a conţinut acele evenimente, pe „firul timpului”. În schimb, folosirea prepoziţiei pe arată faptul că respectiva zi este mai degrabă o convenţie prin care exprimăm trecerea timpului, pe suprafaţa calendarului fiecărui an.

Această perspectivă ar explica şi o altă situaţie semantică: spunem în anul…. sau în luna anului …., dar nu zicem pe anul.… sau pe luna anului...: calendarul nostru are zile – şi atât. În schimb, prin în se poate indica orice moment reprezentant de vreo convenţie temporală (în secunda acea, în minutul acela, în ora acea, în anotimpul acela). 

Reclame

Un comentariu

Din categoria Gramatica ilustrata

What is a Leap Year?

Notă: Acest video răspunde la întrebarea pe care am ridicat-o AICI, prin: „De fapt şi de drept, mişcarea de revoluţie a Pământului durează 365 de zile, şase ore, nouă minute şi nouă secunde. Motivul pentru care pământenii au dat anului calendaristic un număr rotund de zile este unul practic. Totuşi, din aceleaşi necesităţi practice, datorită acelor şase ore suplimentare, din patru în patru ani, se adaugă ziua de 29 februarie. Nu ştiu unde se duc restul de 9 minute şi 9 secunde….: la fiecare 100 de ani, primul an al noului secol (ex: 1800, 1900, 2000, 2100), deşi este un an bisect, nu primeşte o nouă zi în februarie (a 29-a).

Un comentariu

Din categoria Universale

Ziua păcălelilor şi farselor

1. O ORIGINE…. FRANCEZĂ 

Franţa anului 1582 a fost una a ‘schimbării calendaristice’ la sfârşit de an (9 decembrie [S.V.], 20 decembrie [S.N.]): Regele Henric al III-lea a hotărât conformarea faţă de calendarul papei Grigore al XIII-lea de-a valma cu alte mari puteri europene (Spania, Portugalia, Polono-Lituania) şi totodată mutarea sărbătorii anului nou de la 1 aprilie la 1 ianuarie.

Dar cum în acele vremuri informaţia circula mult mai greu (decât astăzi) iar cetăţenii erau mai puţin deschişi schimbării, schimbarea calendarului şi a zilei de sărbătorire a venirii noului an nu a fost adoptată imediat în toată ţara. Se spune că francezii mai informaţi ce-au acceptat să chefuiască la 1 ianuarie (în plină iarnă) i-au socotit drept “fraieri” pe concetăţenii izolaţi care-au continuat să desfacă şampania la 1 aprilie (în plină primăvară) şi – dintr-o răutate inimaginabilă – i-au făcut subiect de glume şi ţintă a farselor. 

Şi iată cum – chipurile – s-a luat tot continentul după francezi, apoi toate coloniile după europeni, iar “Ziua păcălelilor şi farselor” de la 1 aprilie a ajuns o ocazie internaţională de… a face glume şi feste oamenilor din jur!

Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Sarbatoare

A.D.Xenopol: Jubileul 165 între ieri şi astăzi

A.D.Xenopol, istoricul cu favoriţi

EVENIMENT: 165 de ani de la naşterea istoricului Alexandru Dimitrie Xenopol (1847 – 2012) 

PLAN TEORETIC: Autor al lucrării “Istoria Românilor din Dacia Traiană” (1888 – 1893), publicată în şase volume (4000 de pagini), prima sinteză a istoriei poporului român de la ramura geto-dacă a tracilor până la unirea moldo-valahă de la 1859. 

PLAN PRACTIC: Principalul combadant (1884) al Teoriei Imigraţioniste (1871) a lui Robert Roesler, conform căreia poporul român s-a format numai la sud de Dunăre, teorie marcată de considerente politice (demonstrarea întâietăţii poporului maghiar în Transilvania).

 

Întrebare: În ce zi a lunii martie s-a născut A.D.Xenopol: 23 martie (conform chiar spuselor acestuia în “Istoria ideilor mele”) sau 24 martie (conform altor surse, nedezvăluite)? 

Observaţii: (1) La 23 martie 1847 a izbucnit un mare incendiu la Bucureşti – ce nu a putut fi stins decât după două săptămâni (la 4 aprilie 1847) – în urma căruia a ars 20% din suprafaţa capitalei. Dezastrul ar fi putut prilejul creeri unei confuzii în actele de naştere a lui A.D. Xenopol, dacă domnia sa s-a născut la Bucureşti şi nu la Iaşi!

(2) La 23 martie 1847 se sărbătorea, după Calendarul Iulian, Paştele ortodox. S-ar fi putut ca sărbătorile pascale să fi dus la întârzierea declarării naşterii copilului de către familia Xenopol?

Un comentariu

Din categoria Planul multidimensional a unor personalitati