Fărâme de timp

Timpul… de ce trebuie să meargă el mereu înainte, niciodată înapoi? În ultima vreme ne lipseşte tuturor: nu ştiu de când am trecut într-o lume a vitezei, dar odată ce am făcut această trecere, totul se mişcă mai repede: informaţia, maşinile, oamenii, chiar şi ceasornicul parcă face “tic-tac” mai iute.
Deşi ne întoarcem ceasurile cu o oră înainte în timpul iernii, tot parcă acele 60 de minute se risipesc imediat, iar apoi, în fine, în vară trebuie să-l dăm şi cu o oră înainte. Câteodată, câştigăm chiar o zi întreagă, în februarie, datorită unui fenomen interesant (1), însă tot parcă nu ne ajung acele 24 de ore (2).
Trece o zi, trece o lună, trece un an, trec zeci de ani, trece o viaţă, şi tot ni se pare că nu am avut destul timp. În timpul existenţei noastre, încercăm în orice fel să adunăm fărâme de timp din clepsidra vieţii, însă acestea au să fie suflate de vântul vremurilor ce trec… Timpul…. de ce trebuie să meargă el mereu înainte, niciodată înapoi?


(republicat de pe Vindecătoru’ – 10 noiembrie 2011, joi)


Note: (1) De fapt şi de drept, mişcarea de revoluţie a Pământului durează 365 de zile, şase ore, nouă minute şi nouă secunde. Motivul pentru care pământenii au dat anului calendaristic un număr rotund de zile este unul practic. Totuşi, din aceleaşi necesităţi practice, datorită acelor şase ore suplimentare, din patru în patru ani, se adaugă ziua de 29 februarie. Nu ştiu unde se duc restul de 9 minute şi 9 secunde….
(2) Cum există o diferenţă de şase ore între anul sideral şi anul calendaristic, aşa este şi o diferenţă între ziua “cotidiană” şi durata mişcării de rotaţie a Pământului, care durează 23 de ore, 56 de minute şi 4 secunde. Nu ştiu de unde se iau restul de 3 minute şi 56 de secunde (într-un an, însumând 86.140 secunde, adică 1435 de minute şi 40 de secunde, deci 23 de ore, 55 de minute şi 40 de secunde, adică aproape încă o zi – probabil se adună cu „surplusul de revoluţie”, adică 24 de ore, 4 de minute şi 49 de secunde, iar acestea din urmă se scad într-un anumit fel pe care noi încă nu-l cunoaştem).


Post Scriptum: „Cu ocazia lansării unui satelit pe orbită, cercetatorii de la NASA au calculat poziţia probabilă a satelitului în viitor, în funcţie de mişcarea de rotaţie a Pământului. Ei au avut idea să calculeze acelaşi lucru, în trecut. La un moment calculatorul s-a oprit, si a anunţat că nu poate continua calculul, pentru că lipseşte o zi din “viaţa” Pământului. Un colaborator, bun cunoscător al Bibliei, a rezolvat problema.
Biblia relateaza că Pământul s-a oprit de două ori din mişcarea sa de rotaţie în jurul axei sale. Odata – când israeliţii au luptat cu cananiţii sub conducerea lui Iosua, şi a doua oară ca răspuns la dorinţa regelui bolnav Ezechia.
Însumate, aceste doua intervale de timp fac împreună 24 de ore, deci un minus de o zi în istoria Pământului.
O noua dovadă că Biblia nu minte??
“Atunci Iosua a vorbit Domnului, în ziua cînd a dat Domnul pe Amoriţi în mînile copiilor lui Israel, şi a zis în faţa lui Israel: “Opreşte-te, soare, asupra Gabaonului, Şi tu, lună, asupra văii Aialonului!” Şi soarele s-a oprit, şi luna şi-a întrerupt mersul, Pînă ce poporul şi-a răzbunat pe vrăjmaşii lui. Lucrul acesta nu este scris oare în Cartea Dreptului? Soarele s-a oprit în mijlocul cerului, şi nu s-a grăbit să apună, aproape o zi întreagă. N-a mai fost nici o zi ca aceea, nici înainte nici după aceea, cînd Domnul să fi ascultat glasul unui om; căci Domnul lupta pentru Israel.” (Iosua 10,12-14)
“Şi Isaia a zis: “Iată, din partea Domnului, semnul după care vei cunoaşte că Domnul va împlini cuvîntul pe care l-a rostit: “Cum vrei: să treacă umbra peste zece trepte înainte, sau să dea înapoi cu zece trepte?” Ezechia a răspuns: “Nu este mare lucru ca umbra să treacă înainte peste zece trepte; ci mai bine să se dea înapoi cu zece trepte.” Atunci, Isaia, proorocul, s-a rugat Domnului, şi Domnul a dat cu zece trepte înapoi umbra din locul în care se pogorîse pe cadranul soarelui lui Ahaz.” (2Regi 20,9-11)
„Şi iată semnul din partea Domnului după care vei cunoaşte că Domnul va împlini cuvîntul pe care l-a rostit: voi întoarce înapoi cu zece trepte umbra treptelor cu care s’a pogorît soarele pe cadranul lui Ahaz.  Şi soarele s’a dat înapoi cu zece trepte de pe treptele pe cari se pogorîse” (Isaia, 38:7)” (Mitică Holhos)

Anunțuri

2 comentarii

Din categoria Omul Joi

2 răspunsuri la „Fărâme de timp

  1. Pingback: Recapitulare (12) “România mea merită iubită” | tudorvisanmiu

  2. Pingback: un tn[r ]n expansiune | Dialog cu Mine Insumi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s