Arhive pe etichete: anul nou

Scurt tratat al schimbării tradiţiilor de revelion

PREAMBUL: Anul este, în fapt, o reprezentare calendaristică a mişcării de revoluţie a planetei (în jurul Soarelui). Din motive practice, acesta a fost conceput ca având 365 de zile. Totuşi, astronomic corect, acesta durează, în fapt, pe lângă cele 365 de zile, 6 ore, 9 minute şi 9 secunde. La fiecare patru ani, acele şase ore însumează o zi suplimentară (29 februarie). Totuşi, această convenţie nu anulează următorul aspect: trecerea dintre ani nu are loc la ora 24:00, ci la 6:09:09! În baza acestor argumente, propunem un nou mod de sărbătorire a Revelionului, după cum urmează:

Continuă lectura

Reclame

2 comentarii

Din categoria Atitudini, Jurnal, Sarbatoare

Ziua păcălelilor şi farselor

1. O ORIGINE…. FRANCEZĂ 

Franţa anului 1582 a fost una a ‘schimbării calendaristice’ la sfârşit de an (9 decembrie [S.V.], 20 decembrie [S.N.]): Regele Henric al III-lea a hotărât conformarea faţă de calendarul papei Grigore al XIII-lea de-a valma cu alte mari puteri europene (Spania, Portugalia, Polono-Lituania) şi totodată mutarea sărbătorii anului nou de la 1 aprilie la 1 ianuarie.

Dar cum în acele vremuri informaţia circula mult mai greu (decât astăzi) iar cetăţenii erau mai puţin deschişi schimbării, schimbarea calendarului şi a zilei de sărbătorire a venirii noului an nu a fost adoptată imediat în toată ţara. Se spune că francezii mai informaţi ce-au acceptat să chefuiască la 1 ianuarie (în plină iarnă) i-au socotit drept “fraieri” pe concetăţenii izolaţi care-au continuat să desfacă şampania la 1 aprilie (în plină primăvară) şi – dintr-o răutate inimaginabilă – i-au făcut subiect de glume şi ţintă a farselor. 

Şi iată cum – chipurile – s-a luat tot continentul după francezi, apoi toate coloniile după europeni, iar “Ziua păcălelilor şi farselor” de la 1 aprilie a ajuns o ocazie internaţională de… a face glume şi feste oamenilor din jur!

Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Sarbatoare