Arhive pe etichete: Neagu Djuvara

(să ne întoarcem) Înapoi la Argument (19)

Joi, 26 februarie 2015

Al şaselea argument din Seria a III-a, inaugurată în Septembrie 2014.

Invitat: Neagu Djuvara

Tema: În ce fază  se  află acum Civilizaţia Occidentală?

Înregistrare – Privesc.eu

Fotografii – Facebook

CONCLUZII:

  • În Rusia există doar o populaţie de 50 de milioane de ruşi, restul fiind alogeni. Astfel, nu mai are forţă pentru un război mondial, demografia fiind în scădere.
  • China nu are ambiţii politice, de a redeveni imperiu. O astfel de tentativă ar putea constitui o excepţie sau o infirmare chiar a tezei lui Djuvara.
  • Civilizaţia occidentală va muri, dar tinereţea Statelor Unite ale Americii sunt o asigurare că acest lucru nu se va petrece prea curând.
  • Musulmanii sunt un factor important al schimbării. Situaţia creştinismului (neabordată în Civilizaţii şi tipare istorice) se va schimba.

Continuă lectura

2 comentarii

Din categoria Înapoi la Argument

Reforma agrară din 1921: „un caz unic în analele istoriei”

Motto: „Acest popor s-a luptat atât de bine, a fost atât de devotat, încât îşi merită pământul.” – prinţul Brâncoveanu, unul dintre marii proprietari a cărui pământuri au fost redistribuite ţăranilor (apud Guy GAUTHIER, Missy, Regina României, Humanitas, 2000, ed. 2010, p.266)

„În general, în Occident, chiar în marile enciclopedii, se trece cu vederea faptul că nu regimul comunist e cel care a realizat cea mai mare expropiere, ci regimul parlamentar burghez de după Primul Război Mondial.

S-a procedat atunci la cvasiconfiscarea a 80% din suprafaţa marilor proprietăţi agricole – aparţinând, într-adevăr, doar câtorva mii de proprietari – şi distribuirea, pe parcele, către milioane de familii ţărăneşti. E un caz unic în analele istoriei.

Comuniştii, după 1945, n-au confiscat decât restul de 20 de procente, pe care, după ce le-au distribuit, le-au luat înapoi, pentru a le preface în colhozuri şi sovhozuri”

Neagu DJUVARA

„Amintiri din pribegie”, Ed. Humanitas, ediţie aniversară, 2012 – nota 1 de la p.292

4 comentarii

Din categoria Istorie si Civilizatie

„Marile transformări culturale încep de la lucruri mărunte” (Neagu Djuvara)

„Momentul de mare transformare, în care boierimea şi burghezia incipientă învaţă franceza, sunt anii de ocupaţie rusă dintre 1806 şi 1812. Femeile au început să poarte straie „nemţeşti“, după moda occidentală, şi să danseze cu ofiţerii ruşi: adesea, marile transformări culturale încep de la lucruri mărunte. Aşa se întâmplă şi azi cu muzica gălăgioasă pe care o ascultă tinerii şi care îi scandalizează pe bătrâni. Dar bătrânii n-au dreptate: şi muzica modernă e o cale prin care scăpăm de sechelele comunismului. (s.m.)” – Neagu Djuvara

Citat preluat via uşa interzisă.

Scrie un comentariu

Din categoria Atitudini, Istorie si Civilizatie

A abdica spre a-ţi face datoria

Discutam, la sfârşitul lunii trecute (iulie 2013), cu prietenul şi ruda mea, Răsvan, despre 23 august 1944.

Amândoi ne-am referit la Neagu Djuvara (care a împlinit de curând 97 de ani!), care a trăit acele evenimente „din lăuntrul lor” (el se consideră, cu excepţia Majestăţii Sale, Regelui MIhai I, „singurul supraviețuitor din grupul care a făcut 23 august”).

Redau, mai întâi, idei dintr-un interviu către RFI din 2011: 23 august ’44 a fost „o abdicare catastrofală, dar necesar㔓(am luat parte la ea, deci), nu pot să (o) condamn. Sunt de atunci atâtea comentarii împotrivă… ca și când s-ar fi putut face altceva decât un armistițiu în momentul acela! Sunt foarte multe voci de atunci care își închipuie că Antonescu ar fi putut să facă o pace mai bună, adică un armistițiu mai bun”. Totuşi, 23 august ’44 nu poate fi transformat „într-un act eroic”, care să fie „glorificat an de an” – cum au făcut chiar comuniştii! Nu cred că e ceva de aniversat, nici chiar pentru „simpatizanţii actului„. 

Următoarea trimitere a fost făcută de Răsvan (care mi-a recomandat această carte, iar eu am cumpărat-o în câteva zile) – din „Există istorie adevărată” (Neagu Djuvara, Humanitas, ed. a V-a, 2011). Acolo, istoricul aplică metoda „counterfactual conditions” asupra momentului cedării Basarabiei şi Bucovinei de nord (iunie 1940); închipuindu-i-şi ce s-ar fi întâmplat dacă atunci nu ar fi fost cedat teritoriul, ci s-ar fi optat pentru rezistenţă:

Continuă lectura

12 comentarii

Din categoria Istorie si Civilizatie, Omul Joi

Librăria Humanitas Cişmigiu, 25 iulie, ora 19:00: Seara Radu Rosetti

„Amintirile lui Radu Rosetti se citesc ca un roman, dar un roman adevărat“ – Neagu Djuvara
invitatie-rosetti-25iulie2013

via Humanitas.ro

Despre acest eveniment puteţi citi şi pe Radio România Cultural.

„În copilăria şi tinereţa mea fostu-mi-a dat să fiu încunjurat de părinţi, rude, oameni de casă, ţarani şi slugi cari trăise viaţa celor dintăi şăsăzeci de ani ai veacului şi cari, de la bătrânii lor, auzise multe despre o viaţă şi obiceiuri şi mai îndepărtate în negura timpurilor. Mulţi din ei, în primul rând tata şi mama, erau nişte povestitori neîntrecuţi: cu dor îmi aduc aminte de lungile lor povestiri în lungile sări de iarnă, la ţară. Partea ce mi-a rămas în minte din multele lor povestiri spus-o-am şi eu treptat copiilor şi cunoştinţilor mele. Cu toţii m-au îndemnat să pun aceste amănunte ale vieţii noastre de altădată pe hârtie, ca să nu dispară fără urmă, odată cu mine.“- Radu Rosetti

«RADU ROSETTI (1853–1926) s-a născut la Iaşi şi era coborâtor, pe linie paternă, din doi domni ai Moldovei, Antonie Ruset şi Manole Giani-Ruset, şi urmaşul unor înalţi dregători. Pe linie maternă, se trăgea din ramura moldovenească a Ghiculeştilor, fiind nepotul domnitorului Grigore Alexandru Ghica. A doua jumătate a secolului al XIX-lea, cu schimbările sale, nu mai era într-atât de prielnică pentru cariera politică şi administrativă a unui urmaş de boieri mari, care, de altfel, nici nu i s-a potrivit şi nici nu l-a atras. Avea chemare de istoric şi de scriitor şi a dovedit-o cu mai multe volume de proză, amintiri şi studii istorice.

Cititorii au pentru prima oară la îndemână seria completă a Amintirilor lui Radu Rosetti într-un singur volum, îmbogățit cu ilustrații, printre care se numără şi fotografii sau documente inedite legate de familia autorului.»

Un comentariu

Din categoria Istorie si Civilizatie, Memorialistica

Efemeridele

“CITRONADA CRIZEI ECONOMICE”

sau

EFEMERITATEA LUCRURILOR PE CARE NI LE DORIM

În data de 24 octombrie comemorăm Joia Neagră a anului 1929, ziua în care a devenit evidentă Prăbuşirea Bursei de pe Wall Street. Era inevitabil să se ajungă la această situaţie: Crahul Bursei era o consecinţă logică nu numai a boom-ului speculativ din 1926, dar şi a modului de viaţă guvernat de principiul “Trăieşti acum, plăteşti mai târziu”, sistemul de cumpărare în rate permiţând multor cetăţeni americani să ducă o viaţă luxoasă. Dar iată, criza economică din anii ’30 i-a lăsat cu portofelele goale pe cetăţenii Statelor Unite care, datorând atât de mulţi bani, au adoptat un nou principiu: “Trăieşti mai târziu, plăteşti acum”. Unii au decis să nu mai trăiască deloc, să-şi pună o frânghie în jurul gâtului şi să se spânzure, alţii să se arunce de la etaj (1). Continuă lectura

2 comentarii

Din categoria Omul Joi