Arhive pe etichete: Neagu Djuvara

(să ne întoarcem) Înapoi la Argument (19)

Joi, 26 februarie 2015

Al şaselea argument din Seria a III-a, inaugurată în Septembrie 2014.

Invitat: Neagu Djuvara

Tema: În ce fază  se  află acum Civilizaţia Occidentală?

Înregistrare – Privesc.eu

Fotografii – Facebook

CONCLUZII:

  • În Rusia există doar o populaţie de 50 de milioane de ruşi, restul fiind alogeni. Astfel, nu mai are forţă pentru un război mondial, demografia fiind în scădere.
  • China nu are ambiţii politice, de a redeveni imperiu. O astfel de tentativă ar putea constitui o excepţie sau o infirmare chiar a tezei lui Djuvara.
  • Civilizaţia occidentală va muri, dar tinereţea Statelor Unite ale Americii sunt o asigurare că acest lucru nu se va petrece prea curând.
  • Musulmanii sunt un factor important al schimbării. Situaţia creştinismului (neabordată în Civilizaţii şi tipare istorice) se va schimba.

Continuă lectura

Anunțuri

2 comentarii

Din categoria Înapoi la Argument

Reforma agrară din 1921: „un caz unic în analele istoriei”

Motto: „Acest popor s-a luptat atât de bine, a fost atât de devotat, încât îşi merită pământul.” – prinţul Brâncoveanu, unul dintre marii proprietari a cărui pământuri au fost redistribuite ţăranilor (apud Guy GAUTHIER, Missy, Regina României, Humanitas, 2000, ed. 2010, p.266)

„În general, în Occident, chiar în marile enciclopedii, se trece cu vederea faptul că nu regimul comunist e cel care a realizat cea mai mare expropiere, ci regimul parlamentar burghez de după Primul Război Mondial.

S-a procedat atunci la cvasiconfiscarea a 80% din suprafaţa marilor proprietăţi agricole – aparţinând, într-adevăr, doar câtorva mii de proprietari – şi distribuirea, pe parcele, către milioane de familii ţărăneşti. E un caz unic în analele istoriei.

Comuniştii, după 1945, n-au confiscat decât restul de 20 de procente, pe care, după ce le-au distribuit, le-au luat înapoi, pentru a le preface în colhozuri şi sovhozuri”

Neagu DJUVARA

„Amintiri din pribegie”, Ed. Humanitas, ediţie aniversară, 2012 – nota 1 de la p.292

4 comentarii

Din categoria Istorie si Civilizatie

„Marile transformări culturale încep de la lucruri mărunte” (Neagu Djuvara)

„Momentul de mare transformare, în care boierimea şi burghezia incipientă învaţă franceza, sunt anii de ocupaţie rusă dintre 1806 şi 1812. Femeile au început să poarte straie „nemţeşti“, după moda occidentală, şi să danseze cu ofiţerii ruşi: adesea, marile transformări culturale încep de la lucruri mărunte. Aşa se întâmplă şi azi cu muzica gălăgioasă pe care o ascultă tinerii şi care îi scandalizează pe bătrâni. Dar bătrânii n-au dreptate: şi muzica modernă e o cale prin care scăpăm de sechelele comunismului. (s.m.)” – Neagu Djuvara

Citat preluat via uşa interzisă.

Scrie un comentariu

Din categoria Atitudini, Istorie si Civilizatie

În dialog cu Ştefan Paraschiv (3) Actul de la 23 august 1944 – contextul (I)

Dragă Ştefan Paraschiv,

Am promis vă „Despre mareşalul Antonescu şi Regele Mihai – (voi scrie) într-un articol viitor!”. Cred că, înainte de a scrie despre aceste două personalităţi, trebuie să abordez mai întâi tema istorică a actului de la 23 august 1944.  

Precizez dinainte că abordarea mea este dintr-o perspectivă strict istorică – ori, mi-ai mărturisit că studiul istoric a trecut, între preocupările tale, pe plan secund, rămânând o „plăcere intimă”. Acest fapt este lăudabil şi admirabil, însă nu va permite o „polemică cu tematică istorică” în sensul în care aş fi dorit să o port 🙂 

Continuă lectura

3 comentarii

Din categoria În dialog cu Ştefan Paraschiv, Istorie si Civilizatie, Istorie şi mit

„Dreptul la replică” pentru Ştefan Paraschiv (2) Clarificări despre personalităţi

(răspuns la articolul meu, în continuarea unui dialog)

„1) Adrian Păunescu şi Sergiu Nicolaescu sunt culmi, în artele lor. Păunescu este al treilea poet – cronologic -, ca forţă, din literatura noastră, alături de Eminescu şi Arghezi. Sergiu Nicolaescu este fondatorul şcolii româneşti de film Şi are, Slavă Domnului, de la istoric la artistic, după cum şi Păunescu este polivalent.
2) Nu neg preferinţa mea – atenţie: apusă – faţă de Corneliu Vadim Tudor. Multă vreme, speram în capacitatea lui politică. M-am înşelat. Cine nu se înşeală? Nu cred în democraţie, după cum nu cred în republică. Valorile politice ale lumii contemporane duhnesc. Viaţa diplomatică lipseşte. Mai poate da Europa un Richelieu? Nu am speranţe la capitolul acesta. Continuă lectura

4 comentarii

Din categoria În dialog cu Ştefan Paraschiv

În dialog cu Ştefan Paraschiv (2) Personalităţi

Îţi propun să începem acest dialog cu o discuţie despre personalităţi:

0) De principiu, despre actori, muzicieni, oameni ai artei, nu îţi voi scrie nimic, pentru că sunt toţi maeştri, iar faptul că îi apreciezi şi îi admiri este un lucru demn de toată lauda! 

1) De la început, răzbate admiraţia pe care o porţi pentru Sergiu Nicolaescu şi Adrian Păunescu – după cum mărturiseşti:

„Mi-am inceput ciclul de cautare a valorilor romanesti cu Marele Poet Adrian Paunescu. Ei bine, astazi este timpul sa vorbesc despre Maestrul Neintrecut al rolei de filmat, Maestrul Istoriei Cinematografice, Maestrul prafului de pusca si al proiectilelor, Sergiu Nicolaescu.” (19 decembrie 2010

Continuă lectura

2 comentarii

Din categoria Atitudini, În dialog cu Ştefan Paraschiv

În dialog cu Ştefan Paraschiv (1) Situaţii de comunicare

Motto: „Gheorghe Barbul, fost diplomat şi în timpul războiului, omul de legătură dintre mareşalul Antonescu şi Ministerul de Externe, (publicase), în exil, o carte de apologie (în limba franceză) a mareşalului, cu un titlu atrăgător, Al treilea om al Axei; jucase un rol şi în încercările de contact cu Aliaţii pentru ieşirea din război. E un om inteligent şi de mare rectitudine morală, de aceea, cu toate că ne situăm – privitor la cazul Antonescu – pe poziţii adverse, am păstrat legături de prietenie şi de stimă reciprocă (s.m.) […]” – NEAGU DJUVARA, „Amintiri din pribegie” (Humanitas, Ed.10, 2012, pp.548-549)  

Dragă Ştefan Andrei Paraschiv, 

Îţi scriu cu gândul unui dialog – mai degrabă o „întâlnire” în jurul unor teme de interes. Domnul Cristian Luis Vasilescu – autorul cărţii „Până la capăt! – Contribuţii ale lui Sergiu Nicolaescu la cinematografia naţională” (Editura Universitară, 2011) – mi te-a „recomandat” ca un admirabil tânăr de 16 ani, cu întrebări de o profunzime uimitoare – în cele două interviuri pe care i le-ai luat despre Sergiu Nicolaescu: „Premieră pentru doi” şi „Omagiu lui Sergiu Nicolaescu”.

Ţi-am citit, „pe sărite” (dar în mod tactic), cea mai mare parte a blogului – ceea ce m-a impulsionat să-ţi scriu.  «Cand a fi in contra vremurilor si a lupta dupa putinte cu soarta insasi inseamna a fi „un inadaptat social”», Am „luat aminte” de atenţionare de la cel dintâi articol (8 decembrie 2010): „Atentie : Tot ceea ce va fi scris aici este scos din cotloanele sufletului meu, care as vrea sa fie la fel de puternic si dur ca al Maresalului Antonescu, dar la fel de boem si de artist, la fel ca al crailor Bucurestilor de alta-data !”.  

De la început, îţi mărturisesc (ca o „avertizare”) că, în multe privinţe, am viziuni foarte diferite, poate chiar antagonice. Sper ca acest lucru să nu fie o piedică ci, din contră, să anime dialogul nostru 🙂

Continuă lectura

3 comentarii

Din categoria Atitudini, În dialog cu Ştefan Paraschiv, Istorie si Civilizatie, Istorie şi mit