Arhive pe etichete: gramatica

Cea mai meschină formă de cenzură

(fiind pe stradă, un trecător urmăreşte, în trecere, discursul unor politicieni la un televizor):

– Ia uite ce greşeli face (sic!) ăştia…..

(trecătorul se mai uită puţin şi, când este gata să plece, vede doi ofiţeri de poliţie apropriindu-se de el):

– Bună ziua! îl salută poliţiştii Continuă lectura

Reclame

Un comentariu

Din categoria Gramatica ilustrata, Jurnal

81 de ani de la naşterea Mioarei Avram (1932 – 2013)

PLAN BIOGRAFIC: Mioara Avram (n.4 februarie 1932, Tulcea – d.12 iulie 2004, Bucureşti; născută Grigorescu) a fost o lingvistă română.
Absolventă a Liceul Teoretic de Fete “Principesa Ileana” (1941 – 1949) şi a Facultăţii de Filologie a Universităţii Bucureşti (1949 – 1953).
Doctor în filologie la Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” a Academiei Române (1959 – 2002) (1).
Lector la Facultatea de Filologie (1961 – 1967), Facultatea de Limba Română a Universităţii Bucureşti şi Institutul Pedagocic “Maxim Gorki”.
Autoarea a peste 165 de articole şi studii de specialitate în domeniul gramaticii, cu axaţie pe ortografie.

Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Gramatica ilustrata, Jurnal

Abordaj ideatic

Prin “idee” înţelegem, în general, orice produs abstract al activităţii mentale. Corespondenţa unei idei cu realitatea nu este întotdeauna valabilă, cu atât mai puţin aplicativitatea ei. Totuşi, atâta timp cât este inteligibilă, poate constitui obiectul reflecţiei altor semeni gânditori, în mod individual ori în grup.

În vremea vaselor din lemn, acţiunea abordării presupunea – în cazul navigatorilor – mai multe legături cu sfori, în vederea apropierii de ţărm (acostare) sau cheii portului, iar – în cazul militarilor flotei sau piraţilor – mai multe cârlige, în vederea lipirii de bordul unei alte nave (de regulă, inamice, cu scopul de a o ataca). Continuă lectura

Un comentariu

Din categoria Gramatica ilustrata

Imaginea şcolii în “Amintiri din copilărie”, între nepăsare şi rudimentarism

Instituţie de învăţământ menită pregătirii elevilor prin însuşirea unor elemente de bază ale disciplinelor fundamentale, Şcoala a constituit obiectul observaţiei şi meditaţiei a numeroşi scriitori, de-a lungul istoriei.

În opera sa semi-memorialistică, “Amintiri din Copilărie”, Ion Creangă redă – mai mult sau mai puţin fidel realităţii – experienţa personală de la şcoala catihetică din Fălticeni, surprinzând aspecte defectuoase ale învăţământului religios din mediul rural.

Încă de la acceptarea sa în “fabrica de popi” de la Fălticeni, numai în urma efectuării unei plăţi în natură neoficiale cu carácter de “ciubuc” din partea tatălui său către catiheţi  ori altcuiva “cui i se cuvenea” (“două merţe de orz şi două de ovăs”), personajul-narator (Nică „Ştefănescu”) remarcă superficialitatea acelei instituţii de învăţământ (“şcoala era numai de mântuială”).

Continuă lectura

16 comentarii

Din categoria Eseuri despre scrieri