(să ne întoarcem) Înapoi la Argument (13)

UPDATE! În ziua evenimentului, la ora 22:30, înregistrarea avea 19.840 de vizionări. Ziua următoare, la ora 15:00, avea 72.000 de afişări.

Foto: Radu Sandovici // http://www.vertizontal.ro

Astăzi, 26 iunie 2014, a avut loc al nouălea eveniment din a doua serie a dialogurilor „Înapoi la argument” la Librăria Humanitas Cişmigiu. Invitatul a fost Adriana Babeţi, iar subiectul “Imaginaţia, ţinutul de peste curând. Despre Amazoane”. Discuţia a avut loc în jurul cărţii acesteia, „Amazoanele. O poveste” (2013, Polirom). Ca o observaţie factuală, Adriana Babeţi este prima invitat-femeie a întâlnirilor „Înapoi la argument” de la Humanitas Cişmigiu (din februarie 2013 încoace) [bineînţeles, nu însă şi a emisiunii].

„Emisiunea” «va lua vacanţă» pentru lunile iulie şi august, urmând să fie reluate în septembrie.

Înregistrarea evenimentului poate fi văzută aici.

Imagini de la eveniment – via Facebook.

(să ne întoarcem) Înapoi la Argument (12)

UPDATE! În seara evenimentului, la ora 21:00, erau 22.000 de vizionări. Vineri, 30 mai, la ora 16:30, erau 150.000 de afişări.

Astăzi, 29 mai 2014, a avut loc al optulea eveniment din a doua serie a dialogurilor „Înapoi la argument” la Librăria Humanitas Cişmigiu. Invitatul a fost Bronislaw Wildstein, iar subiectul – „Despre trecutul care se încăpăţânează să nu treacă”. 

Înregistrarea evenimentului poate fi văzută aici.

Imagini de la eveniment – via Facebook: Gelu Trandafir.

Mitul progresului prin ruptură

„În 1986, la editura Presses Universitaires de France apare cartea unui cercetător de treizeci de ani, Reynald Secher. Este vorba de o teză de doctorat, susţinută la Sorbona. Titlul lucrării: Le Génocide franco-français. (La Vendée-Vengée, PUF, 1986). Războiul din Vendeea, cândva ocultat de învăţământul primar, îşi face intrarea la Universitate pe uşa principală.

Revolta vendeeană fusese văzută în epoca aceea prin ochelarii lui Michelet: o răzmeriţă a unor ţărani săraci şi înapoiaţi, manipulaţi de preoţi şi de aristocraţi. Secher pulverizează acest clişeu. El arată că locuitorii Vendeei, ţinut propsper, au întâmpinat Revoluţia cu bunăvoinţă – inclusiv preoţii. Ceea ce a făcut să se răzvrătească populaţia au fost Constituţia civilă a clerului şi recrutarea. În 1973, vendeeni pun mâna pe arme. Insurecţie populară, deoarece ţăranii sunt cei care îi silesc pe nobilii care n-au emigrat să le fie ofiţeri. Victorioasă în primăvara lui 1793, armata în saboţi este zdrobită la sfârşitul anului.

Jean Sévillia despre problema comunităţii musulmane în Franţa

Prolog: „Dacă noi nu ne mai aflăm în creştinătate, aceasta este o viziune a occidentalilor despre ei înşişi: în ochii musulmanilor, ţările europene rămân ţări creştine. În consecinţă, înfruntarea între islam şi civilizaţia postcreştină continuă. Această înfruntare nu este neapărat războinică. Ea se poate exercita prin seducţie, prin strălucirea credinţei musulmane, prin virtuţile morale ale adepţilor ei.” (Jean-Paul Roux – apud Jean Sévillia, op.cit, p.316)

A converti musulmanii prin exemplul personal

„În Algeria, toate guvernele, de la Monarhia din Iulie până la cea de-a Doua Republică, şi de la al Doilea Imperiu până la cea de-a Treia Republică, au avut în comun faptul de a se fi opus proiectelor de evanghelizare a musulmanilor. [….]

Avem în legătură cu acest subiect o scrisoare adresată la 29 iulie 1916 de către părintele de Foucauld scriitorului René Bazin. Acest text ar merita să fie citat în întretime, deoarece, retrospectiv, capătă un însemnat tot profetic, punând câteva întrebări care astăzi deranjează:

„Nu nazismul ca atare este cel care a provocat războiul: în spatele lui Hitler se aflau Germania – o anume idee despre Germania – şi o geopolitică germană”

„Dacă un alt şef naţionalist decât Adolf Hitler ar fi luat puterea la Berlin în 1933, este posibil ca scenariul care s-a desfăşurat până în 1939 să fi fost acelaşi. Nu nazismul ca atare este cel care a provocat războiul: în spatele lui Hitler se aflau Germania – o anume idee despre Germania – şi o geopolitică germană.”

„Genocidul evreilor este produsul Germaniei naziste […] Nazismul este cel care a conceput şi a pus în aplicare genocidul evreilor, crimă în masă care s-a oprit la frontierele statelor ocupate de Germania. Este posibil să fi existat state antimsemite şi unde nu erau germani, dar genocidul evreilor din anii 1941-1945 nu a avut loc decât în state ocupate de germani. […] nazismul nu este rezultanta firească a istoriei germane. Există însă în nazismul şi antisemitismul lui Hitler surse culturale adânc înrădăcinate în istoria germană.

[…] pentru a relua ipoteza evocată la începutul acestui capitol, dacă un alt dictator decât Hitler, lipsit de ura sa împotriva evreilor, s-ar fi aflat în fruntea Germaniei, desfăşurarea războiului, din 1940 până în 1945, ar fi fost probabil identică. Atacarea şi sfârtecarea Poloniei, războiul împotriva Franţei şi Angliei, războiul din Est, atacul japonez împotriva Statelor Unite care a provocat inrarea americanilor în conflict, debarcarea aliată din Europa, până la victoria obţinută alături de ruşi…”

Jean Sévillia

“Incorectitudinea istorică”, Humanitas, 2012 (trad.: Ileana Cantuniari), p.153 / 179

(să ne întoarcem) Înapoi la Argument (11)

UPDATE! În seara evenimentului, la ora 21:00, înregistarea are 14.800 de vizionări. Luni, 14 aprilie, la ora 13:00, înregistrarea avea 265.000 de vizionări.

Astăzi, 11 aprilie 2014, a avut loc al şaptelea eveniment din a doua serie a dialogurilor „Înapoi la argument” la Librăria Humanitas Cişmigiu. Invitatul a fost scriitorul francez  Jean Sévillia, iar subiectul – „Spaţiul public între corectitudinea morală şi corectitudinea politică”.  Evenimentul a avut într-o vineri (ci nu în ultima joi a lunii), fiind adaptat la venirea invitatului în Bucureşti (care joi, 10 aprilie 2014, a fost prezent la Bucureşti ca invitat al conferinţei “Şcoala de rugăciune” la Biserica “Sf. Vasile cel Mare”). în schimb, în ziua obişnuită a argumentului va avea loc lansarea cărţii lui Lucian Boia, “Primul Război Mondial. Controverse, paradoxuri şi reinterpretări”.

Înregistrarea evenimentului poate fi văzută aici.

Imagini de la eveniment – via Facebook.

„Înapoi la argument” (11) – 11 aprilie, invitat: Jean Sévillia

„Librăria Humanitas de la Cişmigiu vă invită vineri, 11 aprilie, ora 19.00, la a unsprezecea întâlnire Înapoi la argument cu Horia-Roman Patapievici. Invitatul acestei ediţii este Jean Sévillia, autor al celebrelor cărţi Corectitudinea morală, Incorectitudinea istorică şi Terorismul intelectual, volume apărute la Editura Humanitas. Tema discuţiei: „Spaţiul public între corectitudinea morală şi corectitudinea politică“.

Jean Sévillia s-a născut în 1952 la Paris. A urmat Literele la Sorbona şi a devenit, imediat după absolvire, jurnalist. Din 1981 lucrează la Figaro Magazine, devenind redactor-şef adjunct al acestui săptămânal şi răspunzând de rubrica „Idei şi istorie“. A publicat în special biografii: Zita, impératrice courage (1997), Le dernier empereur, Charles d’Autriche (2009) şi eseuri: Le terrorisme intellectuel: de 1945 à nos jours (2000; Terorismul intelectual: din 1945 până în prezent, Humanitas, 2007), Historiquement correct: pour en finir avec le passé unique (2003; Corectitudinea istorică: să punem capăt trecutului unic, Humanitas, 2005), Moralement correct. Recherche valeurs désespérément (2007; Corectitudinea morală. Căutăm cu disperare valori, Humanitas, 2009), Historiquement incorrect (2011, Incorectitudinea istorică, Humanitas, 2012) care s-au bucurat de un mare succes.”