Concluzii preliminare referitoare la originea cântecului “Treceţi, batalioane române, Carpaţii”

La sugestia lui Mihai, l-am întrebat pe domnul Grigore Leşe despre cântecul “Treceţi, batalioane române, Carpaţii”. Am aflat de la domnia sa următoarele:

1) Referitor la melodie, mi-a confirmat că, într-adevăr, există şi cântece străine (polonez, rus, maghiar) cu o melodie asemănătoare cu cântecul românesc. Privitor la acest fapt, domnia sa şi-a exprimat bănuiala că melodia românească ar fi putut fi adaptată după celelalte – iar cea iniţială (cântată la 1916-1919) să fi avut altă melodie.

2) Referitor la versiuni, mi-a confirmat că, într-adevăr, doar cele 3 sunt originale (strofele 2-4 din actuala muzică), restul fiind adăugiri ale Cenaclului Flacăra – mai precis ale poetului Adrian Păunescu. Noi evidenţe mă înclină acum să cred că intuiţia domnului Grigore Leşe a fost corectă!

Am primit apoi o detaliere asupra diverselor modificări efectuate de către poeţii comunişti asupra creaţiilor lirice originale, din motive ideologice sau politice. Domnul Leşe mi-a dezvăluit faptul că, sub dictatură, o singură persoană a cântat cântecele româneşti originale, riscând mult pentru acestea: „Subsemnatul”. „În acei ani, nu am fost niciodată difuzat la televiziunea naţională!”.

Am uitat să-l întreb despre corul bărbătesc din Finteușul Mare, din Maramureș (regiunea din care domnul Leşe provine), fondat la 1 decembrie 1918 – care astăzi cântă cele 3 versuri originale.

…………

Ieri seară, am primit de la domnul Mihai Preoteasa o esenţială contribuţie asupra subiectului:

Citez din mail: 

„Am fost la randul meu intrigat de originea „in ceata” a sa, personal cred ca propaganda national-comunista l-a acaparat in oarecare masura, pe fondul rescrierii istoriei despre perioada monarhiei din Romania, practicata cu sarg de istoricii comunisti. Parerea mea este ca regimul a cenzurat (interesanta ipoteza, nu?) sau pur si simplu nu a fost interesat in nici un fel de originea unui cantec patriotic din perioada cand „comandantul suprem” era regele Ferdinand, si de aceea nu gasim nici noi, in timpurile post-comuniste, foarte multe detalii disponibile. Cred ca adevarul ar putea iesi la lumina numai din niste surse interbelice, poate niste arhive ale armatei, cine stie.

In fine, iti scriu pentru ca am dat intamplator peste o bucatica din puzzle, in timp ce am descarcat / ascultat diverse variante ale melodiei. Si anume, o versiune a cenaclului Flacara, cu o introducere facuta de Adrian Paunescu, pe care ti-am si atasat-o la mail.

Din respectiva înregistrare, trascriu introducerea poetului Adrian Păunescu:

„Ne pregăteam să încheiem toate socotelile cu discurile noastre şi iată ne-am dat seama că lipseşte de pe ele un cântec pe care trebuie să-l aflaţi, un cântec care trebuie să rămână şi în memoria generaţiilor următoare aşa cum a rămas în memoria corurilor de de ţărani din Transilvania, din Finteuşul Mare, spre exemplu, unde l-am descoperit; acest cântec superb de luptă al românilor, “Treceţi, batalioane române, Carpaţii”. Nu mai putem reface atmosfera din sala radio unde am imprimat, dar veţi reface dumneavoastră cu inimile atmosfera din jurul acestui cântec excepţional, din care trei strofe sunt ale istoriei şi restul le-am scris noi, în vremea noastră, cu gândurile noastre, cu starea noastră de spirit, cu dorinţa noastră de pace, dar şi cu sentimentul ca decurgem dintr-o galerie puternică de înaintaşi demni. Aşadar, “Un cântec istoric ne-aduce aminte / Că fraţii în veci vor fi fraţi / Un cântec de luptă bătrân ca Unirea / Voi, compatrioţi, ascultaţi.”

Comentariul lui Mihai Preoteasa:

„Asadar, uite o afirmatie clara […] (că) doar cele 3 strofe din varianta corului maramuresan sunt cele originale, cantante in timpul Primului Razboi Mondial, restul sunt completari si adaugiri ale aparatului prolecultist care a fost Flacara (asa ca poti sa-l adaugi linistit la propunerea de autori ulteriori si pe „Bardul” Paunescu, care afirma implicit ca si el a participat la descoperirea melodiei si scrierea adaugirilor – nu m-ar mira chiar sa foloseasca pluralul regal „noi” referindu-se doar la el singur 🙂 ) Deci, macar o parte din varianta actuala a cantecului are autorul / originea revendicata oficial.”

………….

Deci, sintetizând articolul iniţial:

CONCLUZII PRELIMINARE 

1) Versiunea originală este: 

Treceţi batalioane române, Carpaţii
La arme cu frunze şi flori
V-aşteaptă izbânda, v-aşteaptă şi fraţii
Cu inima la trecători

Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă
Nădejdea e numai la noi
Sărută-ţi copile părinţii şi fraţii
Şi-apoi să mergem la război

‘Nainte! ‘Nainte cu sabia-n mână,
Hotarul nedrept să-l zdrobim
Să trecem Carpaţii, ne trebuie Ardealul
De-o fi să ne-ngropăm de vii.

2) Celelalte strofe sunt adăugate de Cenaclul Flacăra:  

Un cântec istoric ne-aduce aminte
Că frații în veci vor fi frați!
Un cântec de luptă bătrân ca Unirea
Voi compatrioți ascultați:

Treceți batalioane române Carpații
La arme cu frunze și flori,
V-așteaptă izbânda, v-așteaptă și frații
Cu inima la trecători.

Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă
Nădejdea e numai la noi!
Sărută-ți copile părintii și frații
Și-apoi să mergem la război

‘Nainte, ‘nainte spre Marea Unire,
Hotarul nedrept să-l zdrobim.
Să trecem Carpații, ne trebuie Ardealul
De-o fi să ne-ngropăm de vii.

Cu săbii făcură Unirea, ce inimi!
Spre Alba cu toții mergeam;
Toți oamenii țării semnau întregirea
Voința întregului neam

Cu toții eram regimente române
Moldova, Muntenia, Ardeal
Fireasca unire cu patria mumă
Ne-a fost cel mai drept ideal

Aceasta-i povestea Ardealului nostru
Și-a neamului nostru viteaz,
Istoria-ntreagă cu lupte și jertfe
Trăiește-n unirea de azi!

Dreptatea și pacea veghează Carpații
Și țara e frunze și flori,
A noastră izbânda, ai noștri sunt frații;
Trăiască în veci trei culori!

Vrem liniște-n țară și pace în lume,
Dar dacă-ar veni vreun blestem,
Carpații și frații sări-vor ca unul
Urmând comandantul suprem!

Treceți batalioane române Carpații
La arme cu frunze și flori,
V-așteaptă izbânda, v-așteaptă și frații
Cu inima la trecători.”

__________

Ar mai rămâne de aflat:

1. cine a scris cele trei versuri iniţiale?

Comentariu Mihai Preoteasa: „[….] nu m-ar mira sa fie un mare poet contemporan Primului Razboi Mondial, dar care sa fi fost cenzurat de catre comunisti pe motiv de afinitati monarhiste / legionare sau de origini burghezo-mosieresti / chiabure / etc.”

2. când a apărut actuala variantă melodică şi cine este creatorul ei? 

În ce fel a fost inspirată de versiunile străine (maghiară, poloneză, rusă) Şi / SAU în ce fel versiunile străine au fost inspirate de ea (maghiară, poloneză, rusă)?

Iar de făcut, ar fi foarte important ca:

SĂ FACEM O CAMPANIE DE INFORMARE ASUPRA ISTORIEI ACESTUI CÂNTEC! 

Dacă unora le place versiunea mai amplă a Cenaclului Flacăra – să le fie de bine!

Însă mi se pare aiurea să credem că la 1918 ostaşii urmau „Comandantul Suprem” (al Forţelor Armate?) în locul „Capului Oştirii” – care era Regele Ferdinand, spre „Marea Unire” (care a fost finalizată deabia în 1919, şi oficializată la Trianon în 1920)!  

Voi începe cât de curând cu editarea articolului de pe Wikipedia, care la momentul de faţă este jalnic: 

«Treceți batalioane române Carpații este un marș (cântec militar) românesc. A fost scris (probabil) în timpul Primului Război Mondial ca un cântec de luptă.» – după care turuie cele 10 strofe – 4 originale (una se repetă) şi 6 ale Cenaclului Flacăra.

__________

Spre a afla mai multe am mai putea:

– să consultăm surse mai vechi (interbelice);

– să studiem surse din arhivele militare;

– să-l întrebăm despre acest cântec şi pe Nicolae Furdui Iancu, care cântă propria versiune: 

Anunțuri

19 comentarii

Din categoria Istorie si Civilizatie

19 răspunsuri la „Concluzii preliminare referitoare la originea cântecului “Treceţi, batalioane române, Carpaţii”

  1. Pingback: Cine sunt autorii cântecului “Treceţi, batalioane române, Carpaţii”? | tudorvisanmiu

  2. Pingback: Muzica şi istoria: Influenţa asupra istoriei a unor compoziţii muzicale | tudorvisanmiu

  3. Pingback: Concluzii preliminare referitoare la originea cântecului “Treceţi, batalioane române, Carpaţii” | Jurnal

  4. Mihai

    Foarte bun articolul. Excelent.

  5. Foarte tare articolul. Am mai gasit articole intersante si pe http://www.poezii-de-dragoste.tk/

  6. Ma bucur ca exista persoane care se intereseaza de astfel de subiecte.Foarte interesanta postarea.

  7. csebalyn

    O rusoaica stabilita in Germania (Helene Fischer) are o colectie de melodii rusesti, in care apare si „treceti batalioane” si inca o melodie ce-mi pare cunoscuta, dar nu-i gasesc corespondenta. Ma’ntreb: chiar de la rusi ne-am gasit sa ne luat melodia unuia dintre cele mai miscatoare cantece patriotice, in timp ce reuseam cel mai notabil lucru, ca natie, sub conducerea unui rege neamt ? Ce paradoxuri poa’ sa aiba natia asta…

  8. Interesant. Nu stiam. Oricum, interviul cu dl Grigore Lese este excelent.

  9. eu stiu ca sunt 2 variante, acum nu stiu care este cea veche, bunicul meu sti-a varianta veche, dar nu este prima imn/melodie modificata..

  10. Folkist 2002

    Era imposibil ca Victor Socaciu să fi compus varianta actuală deoarece el interpreta varianta veche pe albumul „Cântece Naționale” (lansat în 2000) dar eu bănuiesc ca melodia a fost compusă de Iosif Boto.

  11. Acel domn – Preoteasa – nu stăpâneşte termenii. Adrian Păunescu poate fi acuzat de orice altceva, numai de „proletcultism” nu.

  12. N.C.

    Este melodie romaneasca sau este plagiata de la polonezi (imnul Poloniei)?

  13. N.C.

    Ce ai cu natia asta, mai „csebalyne”? Ce ti-a facut tie natia asta de nu-ti place? Mars, in Portul Malamba, sovinule!
    Ia vezi tu de ce natia olandeza a luat „Pe al nostru steag e scris unire” compus de Ciprian Porumbescu in puscarie la austrieci (de unde i s-a tras si moartea timpurie) si l-a facut „Imnul Maastricht-ului”, de ce au luat albanezii acest cantec si l-au facut imnul Albaniei, de ce au luat evreii cantecul „Cucuruz cu frunza-n sus” si l-au facut imnul Izraelului si de ce au luat americanii un cantec popular rusesc si l-au facut Imnul SUA?

  14. Popa Ghitsa Catanutsa

    csebalyne, da ce dracu nu au inventat rusii astia? radioul lui Popov, submarinul facut de un taran iobag, avionul lui Mojaiskyi cu motor cu aburi, apa calda si mersul pe jos, toate le-au inventat rusii. In URSS fiind, rusii sustineau ca valsul lui Iovanovici din Banat l-au inventat tot rusii si pentruca nu au reusit sa inventeze si un compozitor, sustineau ca este un vals stravechi rusesc, de parca rusii salbatici, intre doua vanatori de vulpi polare, se opreau, trageau o samagonca si o dadeau pe vals.

  15. Popa Ghitsa Catanutsa

    Csebalyne, ma refeream la „Valurile Dunarii” compus de maiorul de muzica militara Ioan Iovanovici, pe timpul cand era seful fanfarei militare din Galati.

  16. Nea Traso

    Pana la urma, suntem in stare sa demonstram, ca este compozitia unui roman sau este compus de un polonez si ne place si noua la romani si am tras-o pe turta noastra? Cum ramane?

  17. „poate n-o fi post Păunescu”-> De fapt, nu este „post”, ci „fost”.

  18. Pingback: Cine sunt autorii cântecului „Treceţi, batalioane române, Carpaţii”? | tudorvisanmiu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s