(să ne întoarcem) Înapoi la Argument (8)

UPDATE! Joi la ora 20:20, înregistrarea are 35.880 de afişări, iar ziua următoare la ora 13:00, 126.600. Duminică (a 3-a zi), la ora 12:00, înregistrarea atinsese 740.000 de vizionări. Luni dimineaţă, la ora 10:00, înregistrarea emisiunii a atins peste 1.000.000 de vizionări!

Foto: Radu Sandovici // http://www.vertizontal.ro

Astăzi, 30 ianuarie 2014, a avut loc al patrulea eveniment din a doua serie a dialogurilor „Înapoi la argument” la Librăria Humanitas Cişmigiu – şi primul din acest an (2014). Invitatul a fost Cătălin Cioabă, iar subiectul – „Corespondența lui Wittgenstein și omul din spatele «Tractatus-ului»”, domnul Cioabă fiind editorul ediţiei româneşti a „Tractatus Logico-Philosophicus” [1]. Operele în limba română ale lui Wittgenstein [2] au fost lansate la 11 iunie 2013, la Librăria Humanitas Cişmigiu, în prezenţa prof. Mircea Flonta, prof. Mircea Dumitru, lect.univ. Gheorghe Ştefanov şi a dr. Cătălin Cioabă.

Înregistrarea evenimentului poate fi văzută aici. Imagini de la eveniment – via Facebook.

(să ne întoarcem) Înapoi la Argument (7)

Notă: La ora 21:00 din ziua evenimentului (19 decembrie), înregistrarea are 22.500 de afişări. UPDATE! Dimineaţa următoare, evenimentul are 81.300 de afişări, iar sâmbătă dimineaţa, 85.500 de afişări (având 14.000 de vizionări mai puţin decât de cel mai vizionat „argument” din prima serie, (3) – care atinsese, până sâmbătă dimineaţă, 99.500 de vizionări; este, de asemenea, cel mai puţin vizionat decât toate celelalte argumente de până acum din a doua serie – deşi contextul sărbătorilor poate servi drept explicaţie pentru această situaţie). UPDATE2! În ultima joi a lunii decembrie, înregistrarea a atins 89.000 de vizionări.

Foto: Radu Sandovici // http://www.vertizontal.ro

Astăzi, 19 decembrie 2013, a avut loc al treilea eveniment din a doua serie a dialogurilor „Înapoi la argument” la Librăria Humanitas Cişmigiu – şi ultimul din acest an. Invitatul a fost Andrei Cornea, iar subiectul – „Despre nimic şi nefiinţă în filozofia greacă”, fiind inspirat de o mai veche carte a acestuia din urmă, „O istorie a nefiinţei în filozofia greacă de la Heraclit la Damascios” (Ed. Humanitas, 2010). Evenimentul a avut loc în penultima joi a lunii şi nu în ultima joi, datorită faptului că aceasta cade pe 26 decembrie, a doua zi de Crăciun (motivul pentru care o asemenea „amplasare temporală” ar fi inoportună nu cred că trebuie explicitat). Amplasarea temporală cu o săptămână înainte de Crăciun a unei discuţii despre „nefiinţă” nu a fost, totuşi, inoportună (după cum a menţionat domnul Patapievici), „nefiinţa” având o importantă legătură cu faptul de a fi (după cum veţi vedea mai jos).

Înregistrarea evenimentului poate fi urmărită aici.

Fotografii de la eveniment pot fi văzute pe Facebook Humanitas Cişmigiu.

De la început, domnii Horia Patapievici şi Andrei Cornea au încercat să evite situaţia în care s-a aflat Platon când, spre sfârşitul activităţii sale, a fost invitat să ţină o conferinţă despre bine, a ţinut nu una conţinând „adevăruri filosofice” care să consolideze lăuntrul tuturor celor prezenţi, ci una matematică. De aceea, cei doi au încercat să evite insistarea asupra „contribuţiilor tehnice” ale domnului Andrei Cornea sau să folosească analogii matematice.

(să ne întoarcem) Înapoi la Argument (6)

Notă: La ora 21:40, înregistrarea evenimentului, care a fost transmis live, are 19.820 de afişări [*]. UPDATE! Ziua următoare, 29 noiembrie 2013, s-au adunat 142.060 de afişări (comparativ cu argumentul precedent – care ziua următoare avea 122.650). UPDATE2! În ante-preziua argumentului următor, 17 decembrie 2013, s-au adunat 171.900 de afişări (încă 30.000 în aproape 3 săptămâni!).

Astăzi, 28 noiembrie 2013, a avut loc al doilea eveniment din a doua serie a dialogurilor „Înapoi la argument” la Librăria Humanitas Cişmigiu. Invitatul a fost Gabriel Liiceanu, iar subiectul – „Viaţa cotidiană a Securităţii din punctul de vedere al victimei”. Prilejul a fost apariţia cărţii acestuia, „Dragul meu turnător” (Humanitas, 2013) [1]. Iniţial, domnul Liiceanu fusese invitatul evenimentului „Înapoi la argument” de luna trecută (31 octombrie), însă întâlnirea cu domnia sa a fost contramandată pentru luna aceasta, locul lui fiind „luat” de Vladimir Tismăneanu – cu cartea „Diavolul în istorie” (Humanitas, 2013).

Foto: Radu Sandovici // http://www.vertizontal.ro

Înregistrarea evenimentului poate fi urmărită aici.

Fotografii pot fi văzute via Facebook. 

Revenirea jubiliară – 30 de ani de la apariţia „Jurnalului de la Păltiniş” (1983-2013)

Motto: „O astfel de carte istoriseşte o fabulă care, cu sau fără noi, merita să fie inventată.” (Constantin Noica)

Astăzi, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, orele 17:00-18:30, a fost lansată ediţia jubiliară (30 de ani) [*] a „Jurnalului de la Păltiniş”.

Coperta 1 a ediţiei jubiliare – care reproduce coperta ediţiei originală din 1983 – prezintă doi tineri care merg pe drumul de la Păltiniş Pleşu şi Liiceanu . Coperta a 4-a prezintă un bătrân care merge singur: Noica. „Fiecare îşi continuă propriul drum”.

Au vorbit:

• Dan C. Mihăilescu, care a prezentat contextul apariţiei cărţii în 1983 (care reprezintă un mister);

„Noi n-am avut nici măcar o dictatură ca lumea. În România, comunismul a însemnat o combinaţie între I.V. Stalin şi I.L. Caragiale” – Andrei Pleşu, referitor la „nonconsecvenţa persecuţiei dictatoriale”

• Gabriel Liiceanu, care a spus povestea scrierii şi apariţiei cărţii în 1983 (moment la care el se afla în Germania federală); 

(să ne întoarcem) Înapoi la Argument (5)

Notă: La ora 21:10, înregistrarea evenimentului – transmis „live” – avea 27.477 de vizionări [*]. UPDATE! Vineri(1.11.2013), la ora 17:00 s-au adunat 122.650 de vizionări! Depăşeşte cu mult vechiul record: al treilea eveniment (3) din seria „Înapoi la argument” (care, de joi până sâmbătă, atinsese 99.500 de afişări). UPDATE2! Luni (25.11.2013), la începutul săptămânii argumentului (6), se adunaseră 134.750 de vizionări!

Astăzi, 31 octombrie 2013, a reînceput seria dialogurilor „Înapoi la argument” la Librăria Humanitas Cişmigiu. Invitatul a fost Vladimir Tismăneanu, iar subiectul – cartea acestuia, „Diavolul în istorie. Comunism, fascism şi câteva lecţii ale secolului XX” (Humanitas, 2013) [1]. Invitatul iniţial a fost Gabriel Liiceanu; totuşi, dialogul cu domnia sa a fost „contramandat” pentru luna viitoare (28 noiembrie), probabil din aceleaşi motive pentru care dumnealui nu a putut fi prezent la lansarea propriei sale cărţi, „Dragul meu turnător” (29 octombrie).

Tema discuţiei de astăzi va fi reluată joi, 7 noiembrie, ora 19:00, când va avea loc lansarea oficială a cărţii (invitaţi: Horia-Roman Patapievici şi Lidia Bodea).

Librăria Humanitas Cişmigiu, 25 iulie, ora 19:00: Seara Radu Rosetti

„Amintirile lui Radu Rosetti se citesc ca un roman, dar un roman adevărat“ – Neagu Djuvara

via Humanitas.ro

Despre acest eveniment puteţi citi şi pe Radio România Cultural.

„În copilăria şi tinereţa mea fostu-mi-a dat să fiu încunjurat de părinţi, rude, oameni de casă, ţarani şi slugi cari trăise viaţa celor dintăi şăsăzeci de ani ai veacului şi cari, de la bătrânii lor, auzise multe despre o viaţă şi obiceiuri şi mai îndepărtate în negura timpurilor. Mulţi din ei, în primul rând tata şi mama, erau nişte povestitori neîntrecuţi: cu dor îmi aduc aminte de lungile lor povestiri în lungile sări de iarnă, la ţară. Partea ce mi-a rămas în minte din multele lor povestiri spus-o-am şi eu treptat copiilor şi cunoştinţilor mele. Cu toţii m-au îndemnat să pun aceste amănunte ale vieţii noastre de altădată pe hârtie, ca să nu dispară fără urmă, odată cu mine.“- Radu Rosetti

«RADU ROSETTI (1853–1926) s-a născut la Iaşi şi era coborâtor, pe linie paternă, din doi domni ai Moldovei, Antonie Ruset şi Manole Giani-Ruset, şi urmaşul unor înalţi dregători. Pe linie maternă, se trăgea din ramura moldovenească a Ghiculeştilor, fiind nepotul domnitorului Grigore Alexandru Ghica. A doua jumătate a secolului al XIX-lea, cu schimbările sale, nu mai era într-atât de prielnică pentru cariera politică şi administrativă a unui urmaş de boieri mari, care, de altfel, nici nu i s-a potrivit şi nici nu l-a atras. Avea chemare de istoric şi de scriitor şi a dovedit-o cu mai multe volume de proză, amintiri şi studii istorice.

Cititorii au pentru prima oară la îndemână seria completă a Amintirilor lui Radu Rosetti într-un singur volum, îmbogățit cu ilustrații, printre care se numără şi fotografii sau documente inedite legate de familia autorului.»

(să ne întoarcem) Înapoi la Argument (2)

Astăzi, 28 martie 2013, a avut loc, tot la librăria Humanitas de lângă Cişmigiu, al doilea eveniment din seria Dialogurilor „Înapoi la argument”. De data aceasta, invitatul a fost Gabriel Liiceanu. Titlul dialogului a fost „Despre naivităţile noastre”, iar discuţia s-a centrat asupra cărţii d-lui. Liiceanu, „Estul naivităţilor noastre” (Humanitas, 2012) – 27 de interviuri (1990 – 2011).

Foto: Radu Sandovici // http://www.vertizontal.ro

Înregistrarea discuţiei poate fi urmărită AICI. Imagini de la eveniment pot fi văzute AICI.

Întrebarea de pe prima pagină a cărţii în jurul căreia s-a centrat discuţia este: „Oare ne putem apăra prin cuvinte?”. În general, cuvintele au constituit principala temă a acestui dialog, fie ele „înlănţuite”, „îngrădite” sau „în libertate”.

Cuplare la actualitatea Bibliei: „Parabolele lui Iisus – Adevărul ca poveste”

Am cumpărat ultima carte a lui Andrei Pleşu, „Parabolele lui Iisus – Adevărul ca poveste” (Ed. Humanitas, 2012) – aleasă „Cartea anului 2012” -, cu o zi înainte de lansare (8 noiembrie) dintr-un motiv însoţit de o condiţie prielnică:

Condiţia prielnică este deschiderea noii librări Humanitas din apropierea parcului Cişmigiu şi, implicit, a liceului unde învăţ (Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”). 

Motivul este faptul că am fost convins de recomandarea lui Emanuel Conţac („Am fost cândva la un curs al lui Andrei Pleșu despre parabole […]”). Dacă nu aş fi aflat că volumul scris de Andrei Pleşu despre Parabolele hristice erau precedate de cel puţin un alt studiu academic, probabil aş fi împlinit suspiciunea de care vorbeşte domnul Pleşu în introducerea cărţii (pag.7-8) faţă de „un intrus (în domeniul studiului teologic – n.m.) deopotrivă prezumţios, insuficient „îmbisericit” şi, pe alocuri, prea disponibil pentru autori necanonici şi spaţii religioase din afara creştinismului”. Mesajul transmis de Andrei Pleşu, la lansarea cărţii, „colegilor săi din intelectualitatea laică” şi Bisericii Ortodoxe Române poate fi citit, printre altele, aici. O conferinţă a d-lui Andrei Pleşu intitulată „Parabolele lui Iisus – o analitică a receptivităţii” poate fi urmărită pe blogul pastorului Marius Cruceru, aici.