Libertatea este bunul nostru cel mai de preţ

MOTTO: „Căci voi, fraţilor, aţi fost chemaţi la libertate; numai să nu folosiţi libertatea ca prilej de a sluji trupului, ci slujiţi unul altuia prin iubire. Căci toată Legea se cuprinde într-un singur cuvânt, în acesta: Iubeşte pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Iar dacă vă muşcaţi unul pe altul şi vă mâncaţi, vedeţi să nu vă nimiciţi voi între voi. Zic dar: În Duhul să umblaţi şi să nu împliniţi pofta trupului. Căci trupul pofteşte împotriva duhului, iar duhul împotriva trupului; căci acestea se împotrivesc unul altuia, ca să nu faceţi cele ce aţi voi.” – Apostolul Pavel (Epistola către Galateni a Sf. Ap. Pavel 5, 13-17)

Dragă Ionuţ, 

Cred că disputa noastră vine mai degrabă dintr-o problemă de formulări decât una de conţinut – adică dintr-o problemă de comunicare.

Eu am dorit să discut principial şi nu cu fapte limitate din acelaşi motiv pentru care, într-o discuţie, se folosesc raţionamente şi nu argumente izolate: pentru ca, orientându-ne în funcţie de realitate, să putem identifica corect cauza problemei. Tu scrii: „practic, banul e sau nu e in buzunarul meu. Banii nu-s teoretici”. Da, însă asta este doar fondul problemei: dacă nu o formulezi complet, nu vom putea identifica cauzele şi soluţiile.

Cred că motivul neînţelegerilor noastre este faptul că tu gândeşti problema în lumea de zi cu zi, cu problemele ei (adică personal, cum gândeşte oricine), în timp ce eu o gândesc teoretic, în funcţie de principii (cum gândesc oamenii care vor să-şi creeze o viziune de ansamblu).

Teoretic, eu aş dori să facem trei distincţii: între sistemul economic, sistemul politic şi sistemul de consum. Tu ai putea ridica obiecţia că sistemul de consum este invariabil legat de sistemul economic: de acord, însă sunt două planuri ce pot fi disociate (economia – care este abstractă, matematică; şi consumul de zi cu zi – care este concret).

Precizez dinainte că eu nu contruiesc ideatic aceste sisteme în paradigma creştină – nu pentru că nu aş dori o societate întemeiată pe creştinism şi valorile sale (ba da, aş dori-o din tot sufletul), ci pentru că societatea noastră este – în logica modernităţii – una laică. De aceea, fac două disocieri de judecată: între partea practică, socială a sistemului (o judecată profană); şi partea sa morală, umană (o judecată spirituală). Înlăuntrul meu, eu nu umblu cu „două jumătăţi de măsură”, ci am o viziune unitară – însă, pentru a putea discuta teoretic, este nevoie de astfel de „reducţii constructive” (care să permită comparaţii).

Sunt de acord că testul de orientare politică nu este întemeiat pe legile lui Dumnezeu, ci este laic şi profan. Dar, în actuala gândire modernă, impunerea practicării acestor legi (ex: interzicerea avortului, căsătoriei între homosexuali, eutanasierii voluntare) înseamnă a fi conservator şi autoritar. La o adică, nu cred că este nimic rău în aceste etichete şi li s-ar putea răspunde astfel: „dacă asta înseamnă să respecţi legile lui Dumnezeu, atunci da – sunt conversator şi autoritar”.

Detaliez pentru fiecare: 

  • Sistemul economic  – eu nu iau apărarea capitalismului decât în definiţia sa originală, care este oferită şi în documentarul lui Michael Moore: „a vota, cumpărând, pentru ce produse să fie realizate”. Adică eu susţin piaţa liberă – însă în opoziţie cu piaţa dirijată de stat. Principiul că „oamenii aleg ce vor” mi se pare democratic.

În acest sens am scris că „internetul şi PC-ul sunt invenţii capitaliste”: sunt de acord că puteau fi făcute în orice sistem, dar răspândirea lor la nivel planetar a fost posibilă numai prin sistemul de piaţă liberă. De aceea am spus: „Crezi, de pildă, că, într-o economie dirijată, această invenţie (pe care, pentru a comunica cu mine, o foloseşti şi tu) ar fi avut răspândirea de azi? Mă îndoiesc”.

  • Sistemul politic – eu sunt un adept al LIBERTĂŢII, adică a unui sistem care să aibă cât mai puţine reglementări legislative asupra aspectelor vieţii cotidiene. Consider că un asemenea sistem liberal este în spiritul liberului arbitru şi al responsabilităţii individuale – pe care Dumnezeu ni le-a dat de la înfăptuire. Bineînţeles, libertatea trebuie corelată cu ORDINEA: adică scopul sistemului nu este să asigure cât mai multe libertăţi (până la „faci ce vrei”), ci să structureze un cadru care să împletească „este alegerea ta, eşti responsabil de faptele tale” cu „libertatea ta se încheie acolo unde începe libertatea altuia”.  

De exemplu, tu scrii: „daca taticu tau e bancher, ai masina si iPhone, eventual are bani sa iti plateasca si o curva cand faci majoratul sa stii ce e aia sex, atunci ti se falfaie si poti incerca sa fraieresti pe cine vrei, dar nu pe mine, om muncitor si salariat”. Deci eşti de acord ca respectivul „băiat de bani gata” să trăiască în acest lux, atâta timp cât nu îţi încalcă propria libertate. Bineînţeles, şi pentru mine acest model de „băiat de bani gata” este detestabil, însă, cred că eşti de acord că aici este o problemă de EDUCAŢIE. 

  • Sistemul de consum – eu încerc să fiu cât mai puţin materialist. Nu am şi nici nu îmi doresc toate „minunăţiile tehnice” pe care toţi din jurul meu le au. Actualul consumerism planetar mi se pare detestabil, şi sunt conştient că ne distrugem singuri mediul de viaţă. Ai dreptate când spui: „Respectul fata de natura se pierde prin urbanizare si tehnologizare, respect au africanii organizati in triburi, mai mult decat noi”.  

În acest sens, definiţia pe care tu o dai capitalismului („presupune sa exploatezi resursele naturale la infinit in scopul de a obtine profit pe baza consumului in masa”) nu este chiar prin «diferenţă specifică», pentru că şi comunismul, şi socialismul fac ACELAŞI LUCRU, cu o singură diferenţă: scopul lor nu mai este de a „obţine profit” (bunăstarea), ci „progresul social” – dar efectul este acelaşi.

Tu îmi spui: „ca tu nu accepti definitia, e problema ta”. Îţi spun de ce am ţinut să dai o definiţie prin „gen proxim” şi „diferenţă specifică”: pentru a putea compara capitalismul cu celelalte sisteme, şi de a găsi ceea ce este propriu lui, din punctul de vedere principal (adica economic). De aceea nu sunt de acord că definiţia dată de tine nu este cea reală: nu pentru că nu caracterizează capitalismul (ba da, îl caracterizează perfect: „CONSUM pentru PROFIT” şi atât), ci pentru că nu îl DEFINEŞTE complet.

***

Deci, sistemul pe care, în mod ideatic, îl susţin, se întemeiază pe LIBERTATE.

Eu nu apreciez la capitalism obsesia după profit, consumul nesimţit şi infinit, idolatrizarea banului (toate sunt reale şi le detest), ci un singur lucru: oferă libertatea de alegere a ceea ce consumi (comparativ cu economiile dirijate).

Eu nu consider statul o simplă formă de organizare colectivă, întemeiată pe bune intenţii, ci o instituţie controlată de oameni care nu este şi nu poate fi umană. Ccred că a lăsa statul să facă bine (să asigure justeţea socială) mi se pare naiv; cred că oamenii trebuie să facă BINELE, nu statul. De aceea susţin un stat minimalist.

Eu mai susţin liberalismul – care, sunt de acord, este flagrant încălcat de controlul corporaţiilor asupra vieţilor noastre, care se face prin stat şi legislaţie.

De exemplu: Când oamenii nu sunt lăsaţi să folosească biciclete, pentru că nu folosesc combustibil, asta mi se pare o încălcare a LIBERTĂŢII împotriva căreia mă opun şi lupt în mod categoric;

Tu mai dai alt exemplu: „Daca vrei sa iti produci singur energia, cum deja incep multi de la sate, nu contribui la bunastarea capitalismului”. Sunt de acord: o asemenea acţiune nu este capitalistă, dar nu aş numi-o nici „anticapitalistă”. DAR, repet, eu nu sunt apărătorul capitalismului, ci al LIBERTĂŢII. De aceea, cred că oamenii au LIBERTATEA de a-şi produce singuri energia, dacă doresc. Dacă corporaţiile vor să-i oprească, aceasta este o încălcare a LIBERTĂŢII împotriva căreia mă opun şi lupt în mod categoric.

În fine, tu mai dai exemple de produse oferite gratuit, precum Linux Ubuntu. Şi în documentarul lui Michael Moore este oferit exemplul vaccinului de poliomelită, a cărei realizator, profesorul Jonas Salk, l-a oferit oamenilor gratuit. Despre asta, am scris în articolul precedent:

„[…] este lăudat gestul profesorului Jonas Salk, de a oferi gratuit vaccinul pentru poliomelită (1955), preferând o viaţă modestă pentru sine (deşi ar fi putut să se îmbogăţească) pentru a îi ajuta pe toţi bolnavii. Cred că acest gest este mult mai valoros şi de mai mult ajutor decât dacă, să spunem, STATUL ar fi cumpărat vaccinul său pentru a-l distribui gratuit populaţiei bolnave.”

Aşa şi cazul Linux: el este oferit gratuit (lucru minunat!) deoarece oamenii care l-au creat sunt nişte oameni minunaţi. Dar acest lucru este posibil deoarece realizatorii sistemului sunt altruişti şi nu caută profitul. Nu înseamnă că, de exemplu, Microsoft este ticălos pentru că îşi comercializează softul. Până la urmă, Microsoft oferă locuri de muncă, în timp ce Linux – nu. Asta nu înseamnă că oamenii nu ar trebui să folosească Linux: ba da, chiar dacă asta ar înseamna falimentarea Microsoftului (care ar fi trebuit să se adapteze noilor vremuri, în care oamenii nu mai sunt dispuşi să plătească pentru produse digitale).

Îţi pot da un exemplu de firmă capitalistă care, pentru binele comunităţii, este dispusă să-şi reducă profiturile: Hewlett-Packard. După cum ştii, HP produce anumite produse (imprimante) care funcţionează pe bază de cartuşe. HP este dispus să recicleze aceste cartuşe consumate (şi, pe banii proprii, să le adune de la casele consumatorilor). Reciclarea costă mai mult decât producerea unor cartuşe noi (care însă consumă resurse şi poluează mediul). Această practică mi se pare o dovadă a faptului că şi corporaţiile pot fi responsabile social şi civic, pot înţelege că resursele nu sunt infinite şi că protejarea mediului este mai importantă decât banii. În 2009, HP s-a aflat pe locul 1 în „Green Rankings” (cu 500 de corporaţii americane).

Referitor la terminologie, tu scrii că „creative commons license = libertate, democratie, anti-capitalism, gratuitate, comunitate, relatii inter-umane”. Eu nu aş numi acest lucru „anti-capitalism”, ci, pur şi simplu, „non-capitalism”. Nu cred că a oferi un lucru gratuit trebuie în mod invariabil văzut ca un act ÎMPOTRIVA capitalismului: de ce să ideologizăm astfel generozitatea umană?

Mai scrii un lucru care mi se pare nedrept faţă de mine: „Poate tis e (sic!) pare „stupid” deoarece n-ai fi in viata ta de acord sa creezi o opera artistica de amorul artei si sa o dai pe gratis spre deliciul urechilor sau ochilor altora. Eu am facut asta, mai demult, fotografii cu licenta Creative Commons – Attribution Share-Alike, postate pe site-ul badorgood”. Nu, nu mi se pare stupid. De exemplu: deja scriu pe acest blog fără a fi plătit – deci ofer articolele mele în mod gratuit şi nu câştig niciun ban. Asta pentru că eu nu scriu pentru bani, ci pentru a obţine alte beneficii. În treacăt fie spus, WordPress, în schimb, câştigă destul de mult de pe urma mea (prin reclamele introduse pe blog).

În schimb (ofer un exemplu), dacă, să spunem, aş fi scriitor şi aş trăi din scris, atunci, fireşte, aş dori să pot trăi din scris, vânzând ceea ce scriu. De aceea am scris: «nu înseamnă că “drepturile intelectuale” nu sunt perfect legitime. Nimeni nu impune nimănui cumpărarea operei: cel care o doreşte, o cumpără. Dacă le-ar oferi gratuit, nu s-ar acoperi cheltuielile producerii lor (ex: pentru cărţi – cine plăteşte tipărirea lor şi munca autorului?)».

Atitudinea de a vrea lucruri gratuit fără a da niciun ban pe ele în contextul în care ele nu pot fi produse fără finanţare, pentru că au un cost de realizare (orice ar fi ele: cărţi, jocuri video, filme, muzică, softuri), îşi are, într-o oarecare măsură, justificarea într-o anumită mentalitate („lucrurile virtuale nu costă”), însă – într-o societate care funcţionează cu bani – ridică mai multe probleme. Nu văd de ce „bunurile culturale” ar fi tratate diferit faţă de cele materiale. Ţie ţi se pare imoral să vrei să trăieşti din ce produci? Mă îndoiesc…. Asta nu înseamnă, în schimb, că eu nu văd filme on-line 🙂 Recunosc: fac asta. Dar este o lipsă de respect faţă de toţi cei implicaţi în realizarea lui (mai ales actori).

Ceea ce vreau să spun este că gestul de a oferi lucruri gratuit este lăudabil, meritoriu, sublim, însă nu trebuie acuzat faptul de a dori să-ţi comercializezi produsele. 

Mai dai un exemplu: „Alcatelul francez. Franta este socialista, si Alcatelul chiar functioneaza. Politicile sociale se desfasoara vis-a-vis de personalul angajat. Nu intru in detalii, dar am prieteni care lucreaza la Alcatel”. Te-aş ruga să detaliezi, pentru că nu ştiu ce este Alcatelul şi la ce te referi 🙂

Repet, în final, faptul că sunt, principial, împotriva statului maximalist şi a economiilor dirijate – deci şi împotriva socialismului. Principiul după care funcţionează („toţi oamenii sunt egali”) mi se pare fals: suntem egali doar la naştere şi la moarte. În rest, fiecare are aptitudini diferite, talente diferite, înzestrări diferite: talanţi diferiţi (ca să mă refer la o parabolă hristică). Încercările de egalizare făcute de stat (luând de la unul „mai tare” şi dând de la altul „mai slab”) nu crează egalitate. Cred că „cei care caută să egalizeze, nu egalizează niciodată” (Edmund Burke).

DAR cred, în schimb, că cel tare are DATORIA MORALĂ să-l ajute pe cel slab – însă acest lucru ţine de libertatea lui de a face bine. Obligând pe cineva să facă binele cu forţa (prin redistribuirea averii, de către stat) mi se pare o încălcare a liberului arbitru. Cred că nu statul ar trebui să ajute nevoiaşii, ci Biserica şi organizaţiile caritabile.

La asta m-am gândit când am spus: „milostenia poate fi practicată DOAR într-un sistem liberal, în care oamenii au bani pe care să-i poată da”: n-ai citat şi continuarea: „Formele de “oficializare” a milosteniei (prin STAT) o exclud prin definiţie ca o virtute, din moment ce este… obligatorie. Dar STATUL este o instituţie – reprezentată, într-adevăr, prin oameni -, dar O INSTITUŢIE, iar instituţiile nu pot fi “miloase”, pentru că nu au sentimente. În opinia mea, “capitalismul caritabil” (filantropia) ajută mult mai mult decât “socialismul milostiv” (redistribuirea averii) – care se face formal, prin legi, fără componenta umană a milosteniei”

Scurt fie spus: când e practicată de stat (SOCIALISMUL), milostenia îmbracă o formă formală şi nu mai include componenta umană a milosteniei. Eu susţin că ea ar trebui practicată de OAMENI, într-un sistem liberal, însă, pentru a face acest lucru, trebuie trebuie să aibă bani „pe care să-i poată da„. Nu este fără precedent ca oameni bogaţi să-i ajute pe nevoiaşi: în perioada interbelică, în România, erau foarte mulţi bogaţi generoşi şi filantropi, care făceau acte de caritate pentru comunitate (dacă vrei, îţi pot da exemple) – inclusiv Familia Regală.

****

Concluzia mea ar fi următoarea: oamenii trebuie să aibă libertatea de a fi buni. Eu consider sistemul liberal şi piaţa liberă ca fiind formele sociale care maximizează în felul cel mai fericit această libertate. În rest, faptul de a face binele ţine de alegerile şi de putinţele fiecăruia: fiecare va fi judecat după ce a făcut. 

Pe lângă chestiunea libertăţii, mai apare – bineînţeles – problema consumului. Aceasta ţine, cred eu, de problema „sistemului de consum” – deci de modul în care trăim noi, ca societate umană. Pe de o parte, ar trebui să ne schimbăm modul de viaţă: lucru care ţine de un efort colectiv imens. Pe de cealaltă parte, ar trebui să găsim resurse şi tehnologii alternative. E adevărat, am exagerat când am spus că aceasta „pot fi dezvoltate doar în cadrul unui SISTEM CAPITALIST”: ele pot fi dezvoltate şi printr-o subvenţionare de către stat.

Am uitat, totuşi, să menţionez că sistemul liberal şi de piaţă liberă în forma ideală pe care aş dori-o nu există. Am precizat de la început că eu gândesc principial; consider asemenea ideatizări extrem de importante, deoarece constribuie la construirea unei VIZIUNI. O viziune eronată duce la soluţii eronate.

De exemplu, la finalul documentarului său, Michael Moore declară: “We have to replace capitalism with Democracy”. O asemenea afirmaţie conţine, în opinia mea, cel puţin două greşeli: 1. nu se disociază între sistemul economic şi cel politic; 2. este dată o definiţie falsă a democraţiei („puterea poporului”). Dacă soluţia pe care el o propune este socialismul, atunci nu-i pot răspunde decât: „No thanks, I’ll pass!”.

Eu cred, dragă Ionuţ, că o schimbare este necesară. Am insistat, totuşi, asupra împortanţei viziunii, întrucât cred că trebuie să stabilim dinainte direcţia schimbării. În punctele în care ne întâlnim (precum apărarea libertăţii şi a acţiunilor non-capitaliste), nu pot să te invit decât: hai să conlucrăm! 🙂 Să schimbăm împreună lumea 🙂

**** 

În final, mă bucur că ne-am „întâlnit” pe terenul cel mai important: al credinţei în Dumnezeu.

Mi se pare că ai fost nedrept când ai spus: „inseamna ca esti un ipocrit cand zici ca tu crezi in Dumnezeu, caci nu cunosti nici Scripturile. Citeste Faptele Apostolilor si epistolele (toate)”. Recunosc că nu am o cunoaştere de tip protestant al Bibliei (după verset şi capitol), însă nu cred că sunt nici necredincios, nici un ignorant total al Cuvântului. 

Îmi place, în rest, când scrii: „In mod aparent paradoxal, Dumnezeu te pretuieste indiferent ce „valoare ai pe piata”. Mai gandeste-te, si maturizeaza-te. Diavolul este maestrul inselaciunii. Daca nu te poate insela prin comunism, te inseala prin capitalism”. Eu nu cred, dragă Ionuţ, că sistemul capitalist (votarea produselor) este prin definiţie satanic. Sunt, în schimb, de acord că poate ajunge satanic – când oamenii nu mai au nimic sfânt în afară de bani şi de bunuri.

Modul plin de iubire în care închei îmi place mult:

„Dumenzeu sa te binecuvanteze!

Marcu 3:11″

«Duhurile necurate, când Îl vedeau, cădeau la pământ înaintea Lui şi strigau: „Tu eşti Fiul lui Dumnezeu”.»

Dumenzeu să te binecuvânteze, Ionuţ!

Anunțuri

45 comentarii

Din categoria Dragostea pentru sophia, Eco nomie, Fractura lumii globale, Parabola Orbilor

45 de răspunsuri la „Libertatea este bunul nostru cel mai de preţ

  1. Ionut

    am observat ca folosesti in ideile tale termeni si idei contradictorii. Liberalismul este condamnat in Biblie caci duce la pacate grave. Este condamnat in Epistola catre Romani, liberalismul a dus la homosexualitate si desfrau. Liberalii acelor vremuri au fost catalogati ca avand o „minte blestemata”. Libertatea fara Dumnezeu, mai precis. Citeste Romani capitolul 1 versetele 22-32.

    Mai scrie undeva „Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos.” – epistola 1 catre Corinteni capitolul 6 versetul 12. Politica actuala nu are nici o legatura cu Dumnezeu, ci se bazeaza pe un concept satanic numit „corectitudine politica”, care cu rationamente ce par rezonabile desfiinteaza cu talent toate normele morale biblice legate de avort, casatorie, homosexualitate, curvie, rolul femeii si barbatului in familie, rolul lui Hristos in familie si asa mai departe.

    Nu poti combina idei politico-economice cu filosofia si religia, si nu poti asocia filosofia cu religia fara sa iasa un mix ciudat de idei. Modul meu de exprimare nu a fost unul tocmai inspirat, dar acolo am vrut sa ajung.

  2. Ionut

    erata: am observat ca folosesti in postarile tale termeni si idei contradictorii.

  3. Ionut

    versetele acelea descriu exact lumea in care traim AZI…. e suficient sa deschizi televizorul si vezi tot ce scrie acolo… wow biz… stirile… talk show-uri… concursuri de interpretare…. emisiunile cu asa-zisa camera ascunsa de genul „ochii din umbra”… exact acele versete. e trist. oamenii vor libertate fara a asculta de Dumnezeu si iata rezultatul.

  4. Ionut

    sunt de acord ca folosirea termenului de non-capitalism referitor la initiativele private, este mai pasnica decat folosirea termenului anti-capitalism, care duce spre activism si revolta. Miscarea „Ocuppy Wall Street” din New York este anti-capitalista. si protestele pentru Rosia Montana. Protestele anti-Chevron din Pungesti. din pacate activismul este necesar daca vrem sa salvam ce-a mai ramas din Planeta. Aici as dori sa inchei cu alt citat din Biblie

    Apocalipsa cap 11 versetul 18:
    Neamurile erau mânioase,
    dar a venit mânia Ta,
    a venit timpul ca morţii să fie judecaţi,
    a venit timpul să dai răsplată robilor Tăi, profeţii,
    sfinţilor şi celor ce se tem de Numele Tău,
    celor mici şi celor mari
    şi a venit timpul să-i distrugi pe cei ce au distrus pământul!

  5. Dragă Ionuţ,
    Eu înţeleg prin liberalism sistemul politic care are la bază LIBERTATEA – inclusiv cea de ALEGERE – şi nu acea „atitudine de îngăduință excesivă față de greșelile altora” (adică relativismul moral). După ce am pus deasupra textului vorbele lui Pavel, nu cred că mă poţi acuza că eu aş susţine „libertatea fara Dumnezeu”.
    Cred, în schimb, că sistemul politic trebuie să fie de aşa natură încât să permită exercitarea liberului arbitru – iar fiecare om să suporte consecinţele penale ale faptelor sale.
    Sunt împotriva acestui curent stupid numit „corectitudine politică”.

    Mai scrii: „Nu poti combina idei politico-economice cu filosofia si religia, si nu poti asocia filosofia cu religia fara sa iasa un mix ciudat de idei.”
    Sunt de acord. O spune şi Aristotel – „genurile nu se amestecă”. Dar tocmai asta am făcut: am disociat între sistemul politico-economic, filosofie şi religie.

  6. Protestele pentru Rosia Montana NU sunt anti-capitaliste.
    Uite ce scriu organizatorii: „nebunii cu Jos Capitalismul sunt o minoritate ignorată” (http://luptapentrurosiamontana.wordpress.com/2013/09/02/cum-stii-ca-ai-avut-un-protest-de-succes/).
    Eugen David, figura centrală a mişcării, nu este anti-capitalist.

    Te rog să nu mai dai interpretări ideologice oricăror acţiuni sociale.
    Cazul Roşia Montană şi cele privind exploatarea gazelor de şist sunt perfect ilustrative privind felul în care un STAT corupt ajunge să deservească interesele unei corporaţii. Diferenţa este că, dacă RMGC este acuzat că a dat şpăgi, asupra Chevromului nu planează astfel de acuzaţii.

  7. Ionut

    Nu ai inteles nimic din comentariul meu anterior. Politicul nu are ce cauta in biserica ! Prin biserica se intelege multimea credinciosilor. Nu te-am acuzat ca ai sustine libertatea fara Dumnezeu. Un crestin practicant se fereste inclusiv si de actul politic de a vota, stiind ce interese meschine sunt la mijloc. Ori faci politica, ori esti crestin. Ambele combinate nu dau rezultate bune. Ori sustii liberalismul din punct de vedere politic, care accepta imoralitatea si o legifereaza, ori sustii ce scrie in Biblie, care spune sa-L lasi pe Dumnezeu sa iti calauzeasca viata. Din pacate stiu unii crestini declarati, protestanti sau ortodocsi, care sunt crestini doar din declaratii, si se amesteca in politica, in lumea Satanei.

    Amestecul asta „ideatic” nu e ok, parca faci o salata de idei combinate sperand ca o sa aiba gust bun. Gustul e destul de neplacut pentru cineva care este un student al Bibliei. Recunosc, si eu am scapari, mai imi sare tandara si mai spun lucruri necugetate (cuget – cuvantul ce nu-l suporta Patapievici) spre rusinea mea, imi cer iertare si trec mai departe incercand sa nu mai repet..

    Mesajul meu pentru tine este: hotaraste-te ce vrei sa sustii ! Lui Dumnezeu nu-i plac oamenii care se falesc ca sunt intelepti, ci oamenii simpli. Patapievici este un exemplu de om falos ca este intelept si exemplul lui nu l-as urma niciodata. Mai degraba urmez exemplul unui om de la sat care stie practic cum sa traiasca din munca pamantului si ingrijind animale.

    Mie mi-ar fi rusine sa filosofez precum o face el in fata atator oameni, incercand sa justific existenta lui Dumnezeu cu texte aberant de pompoase si abstracte, cand Dumnezeu spune clar sa predici evanghelia ca sa o stie toata lumea, nu altceva. Se vede ca nu a citit Biblia in viata lui.

    „Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.” (Matei 4, 4) Iti recomand ca mai bine sa citesti direct Scripturile, si nu te mai hrani cu filosofiile altora. Se vede in postarile tale influenta oamenilor de genul lui Patapievici, care sincer, pentru mine e o caricatura fata de o femeie simpla de la sat care se inchina la icoana Mântuitorului.

    Lasa-L pe Dumnezeu sa iti inspire textele. Dumnezeu ii va face de rusine pe toti oamenii de stiinta si pe toti intelectualii, dupa cum scrie :
    „Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să le facă de ruşine pe cele înţelepte şi lucrurile slabe, ca să le facă de ruşine pe cele tari.” (1 Corinteni 1:27)

    Dumnezeu te cheama sa vii la el de buna voie, in schimb diavolul te acuza ca ai venit la el de buna voie.

    Deci in concluzie, ai libertatea de a-ti alege ce cale vrei, cea a lumii, sau calea lui Hristos.

  8. Dragă Ionuţ,
    După ce ţi-am citit comentariul, m-ai că m-aş călugări 🙂 Cred, totuşi, că l-aş putea servi pe Dumnezeu şi altfel decât prin preoţie.

    Eu nu m-am referit la politică, ci la sistemul de drepturi şi libertăţi, care trebuie împăcat cu ordinea pe care societatea o doreşte şi o acceptă. Eu m-am referit la alte feluri de libertăţi decât cele păcătoase – de exemplu, chiar la LIBERTATEA de a te sustrage sistemului capitalist, prin diferite moduri (ex: retragerea la ţară, producerea de energie pentru propriul uz).
    Dar viziunea asupra ordinii (sau, mai corect, a orânduirii) diferă de la o societate la alta. De exemplu: dacă statul socialist francez vrea să legalizeze căsătoriile între homosexuali, dar majoritatea cetăţenilor nu sunt de acord, atunci acordarea unei asemenea libertăţi este contra ordinii de drept; dar dacă, în schimb, cea mai mare parte a cetăţenilor vor acordarea acestei libertăţi, iar statul o acordă, atunci „Dumnezeu cu mila”: El îi va judeca. Prin acest exemplu, vreau să spun că sistemul de libertăţi nu este o formulă fixă: fiecare stat trebuie să găsească echilibrul între libertate şi ordine. Deci: eu nu m-am referit la ACTUL POLITIC, ci la INFRASTRUCTURA LEGALĂ – în care TOŢI ACTIVĂM.
    Bineînţeles, mă refer la sistemul în care Biserica este separată de stat, într-o societate laică (cum este şi România).

    ***
    Tu mai spui: „ori faci politica, ori esti crestin”. Aici cred că te referi la un anumit tip de politică – cea actuală – şi nu la guvernare.
    Dacă ar fi să contruieşti o lume ideatică, ai accepta ca România să fie guvernată de ne-creştini (cei care fac politică)?
    Principial, eu nu sunt de acord cu această împărţire: „noi şi ei”.

    ***
    Referitor la H.-R. Patapievici: domnia sa este filosof, nu om al bisericii. Referitor la „prelegerea” sa: scopul conferinţei nu era unul apologetic sau misionar, ci unul mai degrabă cultural: prezentarea scrierii lui Pascal [notă semantică: el a spus că nu-i place cum sună „Cugetările”, comparativ cu „Les Pensées”]. Asta nu înseamnă că ŢINTA nu ar fi fost apologetică. Asemenea conferinţe se desfăşoară sub principiul: „Eu vă prezint ce scrie cutare, voi judecaţi”. Înainte să emiţi asemenea judecăţi gratuite („se vede ca nu a citit Biblia in viata lui”), cum ai făcut şi asupra mea, ţi-aş sugera să citeşti şi ce scrie: în cazul lui Patapievici, „Omul recent”.
    În general, discursul intelectualilor este profan; ei nu îşi propun să facă convertiri. Evanghelizările sunt lăsate pe seama celor care şi-au luat această Misiune: în speţă preoţii. Fireşte că, în spiritul religiei sale, orice creştin ar trebui să se ocupe de această misiune: să fie creştini până la capăt. Ţine de cât este fiecare dispus să-şi ridice Crucea, forma finală fiind să o iei în spinare şi să mergi cu ea. Dar asta ţine de alegerea fiecăruia: Domnul va judeca, nu noi. Asta nu înseamnă că nu putem încerca noi înşine să „evanghelizăm”: ba da, putem.

    Tu mai scrii: „Mesajul meu pentru tine este: hotaraste-te ce vrei sa sustii ! Lui Dumnezeu nu-i plac oamenii care se falesc ca sunt intelepti, ci oamenii simpli. Patapievici este un exemplu de om falos ca este intelept si exemplul lui nu l-as urma niciodata. Mai degraba urmez exemplul unui om de la sat care stie practic cum sa traiasca din munca pamantului si ingrijind animale.”
    Cred că te referi aici la modele. Ori, fiecare îşi alege propriul său model. Personal, eu îl admir de Patapievici şi pe alţi intelectuali. Tu spui că mai degrabă ar trebui să iau drept model ţăranul muncitor. Din păcate, nu am cunoscut personal un asemenea om (bunicii mei n-au avut ţară, ci s-au „urbanizat”). Şi, cred că eşti de acord: oamenii muncitori nu pot să-i admiri de la distanţă 🙂
    Mai scrii: „Iti recomand ca mai bine sa citesti direct Scripturile, si nu te mai hrani cu filosofiile altora”. Mi se pare o recomandare bună 🙂 Dar, din păcate, lecturile mele sunt dezamăgitor de profane. Mi-ar plăcea să lecturez zilnic din Biblie, dar felul ocupat şi agitat al vieţii cotidiene nu-mi permite. Cred că eşti de acord că nu lipsa timpului este vreodată problema, ci starea.

    Referitor la „Patapievici, care sincer, pentru mine e o caricatura fata de o femeie simpla de la sat care se inchina la icoana Mântuitorului”, asta îmi aduce aminte de o vorbă a lui Petre Ţuţea:
    „O baba murdara pe picioare, care sta in fata icoanei Maicii Domnului in biserica, fata de un laureat al premiului Nobel ateu – baba e om, iar laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, asta moare asa, dihor.”

    În final, mă îndemni:
    „Lasa-L pe Dumnezeu sa iti inspire textele.”
    şi
    „ai libertatea de a-ti alege ce cale vrei, cea a lumii, sau calea lui Hristos.”

    Acest îndemn seamănă cu „ia-ţi crucea şi urmează-Mă” (Marcu 10:21), doar cu o diferenţă esenţială: „ia-ţi crucea şi urmează-L pe Hristos”.

    Mă bucur că îmi oferi libertatea de alegere: cred că fiecare trebuie să beneficieze de această libertate. Dumnezeu va judeca!

    Cu drag!

  9. Ionut Dobrila

    „domnia sa” ???? ma faci sa rad. Patapievici care se jeneaza de limba lui. pense in loc de cugetare. Laureat al premiului rusinii, poate.

  10. Ionut Dobrila

    multi intelectuali au pacate grave rusinoase si cultura e doar o frunza cu care isi acopera rusinea, precum Adam si Eva. Intrebare: Patapievici asta laureatul, e casatorit, are copii ?

  11. E căsătorit şi are un băiat.
    Vorba lui Ţuţea am spus că-mi sugerează o atitudine similară, nu o situaţie similară: Patapievici n-a luat vreun Nobel, dar nu e ateu – mai bine pentru el!

  12. Ionut Dobrila

    da, stiam, intrebarea era ca sa sustin o idee, si anume, ca eu pentru ASTA il admir. Pentru ca e om familist si credincios, nu pentru filosofia lui.

  13. Ionut Dobrila

    – nebunii cu Jos Capitalismul sunt o minoritate ignorată – adica sunt considerati nebuni si vazuti ca o minoritate de cei ce urmaresc protestele, e retorica exprimarea. citeste mai ATENT ce scriu ei pe site-ul lor, iar interpretezi cum iti convine.

  14. „Ştii că ai avut un protest de succes când:
    [….]
    – nebunii cu Jos Capitalismul sunt o minoritate ignorată”

  15. Dragă Ionuţ Dobrila,
    Am găsit pe un blog următorul comentariu semnat „Ionut Dobrila”:
    „capitalismul inseamna coruptie, asuprirea maselor de catre o mana de bogati (bancheri) cum zicea Ceausescu. Ceausescu nu a fost prost, de fapt a fost singurul presedinte cu adevarat patriot si a incercat sa ne avertizeze in discursuri, dar din pacate, romanii au gandit cu burdihanul la ce salamuri si carnati vedeau prin alte tari. Acum nici macar carne nu-ti permiti sa cumperi. E mai rau ca inainte. Pe timpul lui Ceausescu primeai casa de la stat, acum te indatorezi pe 30 de ani la banci. Kapitalizm frate.” (Noi 26th, 2013); http://www.curaj.net/?p=92056

    Am o curiozitate: îţi aparţine?

  16. Pingback: Recapitulare (24) Oraşul poetului profet | tudorvisanmiu

  17. Jandarmeria este instituţie de stat.
    N-avea grijă: politicienii noştri sunt corupţi nu din cauza corporaţiilor 🙂
    În rest, mi se pare îngrijorător ce se întâmplă la Pungeşti 😦 Cred că principalul vinovat nu este Chevron – ci autorităţile corupte (guvernanţii, primarul; în schimb, jandarmeria urmează ordinele primite).
    http://www.revista22.ro/ponta-la-punge537ti-jandarmii-au-aplicat-legea-537i-ii-felicit-pentru-asta-34594.html

  18. Ionut

    copile, ca sa fie CORUPTI trebuie sa fie CUMPARATI (de corporatie). Cine e mai vinovat, cel ce accepta mita, sau cel ce o da? Din ce am inteles din toate discutiile noastre sunt ferm convins ca tu consideri firec ca libertatea sa se cumpare cu bani. Satenii din Pungesti nu au putut fi cumparati. Din fericire, Ti-am mai zis, ori esti cu Dumnezeu, ori cu diavolul. Si prostitutia este perfect capitalista. Aici se vede ipocrizia ta.

  19. Ionut

    (te rog să te exprimi frumos – moderator)

  20. „ca sa fie CORUPTI trebuie sa fie CUMPARATI” -> Da, dar ei sunt coruptibili dinainte.
    „Cine e mai vinovat, cel ce accepta mita, sau cel ce o da?” -> Mie mi se pare evident: cel care o acceptă. Tentaţii sunt la tot pasul, păcătosul este vinovat când cade asupra lor.
    „Din ce am inteles din toate discutiile noastre [….]” -> Înseamnă că nu ai înţeles nimic. Eu zic, tocmai, că nu este normal ca libertatea să poată fi cumpărată, ea fiind „bunul nostru cel mai de preţ” (aş fi spus oare un asemenea titlu dacă credeam că libertatea este o „marfă” şi nu un lucru nepreţuit?).
    „Aici se vede ipocrizia ta.” -> Dacă prin a preţui liberul arbitru şi libertatea de alegere înţelegi că sunt ipocrit, atunci îmi asum proverbul: „fiecare culege ce a semănat”.

  21. Ionut

    deranjeaza adevarul? In Biblie exista cuvantul „curva”. Repet, fie ca esti o curva si te prostituezi, fie ca platesti o curva, e tot un drac. „te rog sa te exprimi frumos”. Importantule. Vai, ce te-am jignit. Nu ma refeream la tine, spre cultura ta generala.

  22. Ştiu că termenul apare în Cuvânt. Pe mine nu m-a deranjat asta (nu văd de ce am folosi eufemisme), ci formularea mi s-a părut cam nepotrivită. Am exagerat.

  23. Ionut

    „Mie mi se pare evident: cel care o acceptă” – atunci baiete, da spaga toata viata ta :). Tu nu esti vinovat daca corupi, daca coruptibilul iti accepta banii. BRAVO ! De asta am facut analogia cu prostitutia. Da-mi voie sa te informez: esti la fel de vinovat daca corupi. Dar, daca esti crestin si ti-e teama de Dumnezeu, nu faci gestul de a corupe. In Biblie scrie foarte clar ca e vai de cel ce ii face pe altii sa pacatuiasca, si pedeapsa va fi mare pentru cei ce au dus pe altii la pierzare.

  24. Dragă Ionuţ, parcă era vorba de o comparaţie, nu de un transfer de vină 🙂
    Întrebata ta suna: „Cine e MAI vinovat, cel ce accepta mita, sau cel ce o da?”
    De aici până la „Tu nu esti vinovat daca corupi, daca coruptibilul iti accepta banii”, ai deraiat tu 🙂

    Sunt de acord cu „esti la fel de vinovat daca corupi”, în sensul vinei – fiind vorba de un păcat comun (corupţia). Dar, în sensul responsabilităţii, cred că mai vinovat este cel care acceptă.
    În rest, sunt perfect de acord.

  25. „Vai de lume, din pricina prilejurilor de păcătuire! Fiindcă nu se poate să nu vină prilejuri de păcătuire; dar vai de omul acela prin care vine prilejul de păcătuire!”

  26. Ionut

    ” în sensul responsabilităţii, cred că mai vinovat este cel care acceptă.” – nu amesteca Cuvantul lui Dumnezeu cu „corectitudinea politica”.

  27. Ionut

    deci.. nu am zis-o eu, ci Domnul.

  28. Cred că sensul acestei discuţii (cine este mai vinovat?) nu este politic, ci filosofic şi religios.

  29. Ionut

    nu ai inteles cum gandesc. Exista un singur Adevar, nu douazeci. Biblia este pentru VIATA REALA, un manual de viata. Daca aplici ce scrie acolo, e alegerea ta. Dar libertatea fara Dumnezeu atrage niste consecinte.

  30. De acord. Şi eu gândesc la fel.
    Dar mai cred că “Adevărul e unul singur, însă are multe feţe, ca un diamant” (Gandhi) – deci poate fi privit din mai multe perspective.

  31. Ionut

    Gandhi nu era crestin.

  32. Asta nu înseamnă că nu avea dreptate 🙂

  33. Ionut

    si diavolul spune adevarul, dar numai jumatatea interesanta. ori cum Gandhi in religia lui se inchina la idoli falsi… Biblia e clara in privinta asta. Repet, ori esti crestin, ori nu. „Eu sunt Calea, Adevarul si Viata” spune Hristos.

  34. Cred că, în cazul oamenilor, problema nu ar trebui pusă CINE are adevărul (numai Hristos este Adevărul!), ci UNDE este adevărul. Adică să discutăm idei, nu despre persoane 🙂

  35. Ionut

    la fel de bine poti sa te si droghezi cu LSD sau ciuperci halucinogene. Abordarea ta este gresita. faptele vorbesc, nu ideile. „dupa roadele lor ii veti cunoaste” – cauta tu capitolul si versetul. Tu ce roade dai?

  36. „După roadele lor îi veţi cunoaşte. Au doară culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini?
    Aşa că orice pom bun face roade bune, iar pomul rău face roade rele.
    Nu poate pom bun să facă roade rele, nici pom rău să facă roade bune.
    Iar orice pom care nu face roadă bună se taie şi se aruncă în foc.
    De aceea, după roadele lor îi veţi cunoaşte.”
    (Matei, 7:16-20)
    Interpretarea ta seamănă cu un fel de „noi muncim, nu gândim” 🙂
    A gândi nu e o faptă? Roadele mele sunt gândurile 🙂 Dacă-mi spui că sunt neproductiv, te acuz de corporatism 🙂

  37. Ionut

    Interpretarea mea este ca Hristos a murit pentru pacatele mele, si ale tale, ca noi daca credem in sacrificiul Lui si in invierea Lui sa fim salvati. Fapta Lui conteaza. Filosofia lui Gandhi nu ma mântuieste cu nimic.

  38. De acord. Eu pun altfel problema:
    Eşti de acord cu afirmaţia “Adevărul e unul singur, însă are multe feţe, ca un diamant”?

  39. Ionut

    nu. astfel de interpretari induc mintea in eroare. Biblia le numeste „invataturile dracilor”, de care asculta oamenii in vremurile de pe urma.

  40. Se pare, dragă Ionuţ, că nu pot să filozofez cu tine 😦
    Dacă afirmaţia este eronată, de ce putem oare privi anumite anumite adevăruri din mai multe puncte de vedere, fără ca vreuna dintre aceste perspective să fie incorecte?

  41. Ionut

    filosofia ca disciplina conflicteaza cu Biblia. De asta te-am indemnat sa citesti Biblia si sa renunti la filosofii si filosofi.

  42. Ca disciplină, da. Asta nu înseamnă că filosofia nu poate produce idei perfect în acord cu Biblia.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s