MyHeritage: Intervievarea generațiilor vechi

Centrul de Genealogie

„De câte ori am auzit sau am spus „Mi-aș fi dorit să o întreb pe bunica despre acestea înainte ca ea să moară”? Asigură-te că informațiile prețioase despre istoria familiei nu sunt pierdute pentru totdeauna, cu trucurile noastre de interviu de top:

• Pregătește întrebări și teme de discuție, anticipat
• Ia o fotografie veche de familie sau un album pentru a ajuta trăgaciul amintirilor
• Înregistrează interviul luând notițe – mai bună ar fi înregistrarea audio sau video, care pot fi transcrise ulterior.

Apoi transferă aceste informații valoroase în arborele vostru genealogic, notând sursa și data.” 

(prin buletinul lunar MyHeritage – iunie 2013)

Trimitere la articolul „10 tips for interviewing family members” (3 iunie 2013), de Laurence Harris:

TRADUCEREA MEA (ÎN LIMBA ROMÂNĂ):

„Memoriile, fotografiile şi documentele oferă numeroase informaţii despre istoria familiei. Chestionarea membriilor familiei este un mod foarte bun de a afla despre generaţiile mai vechi şi a descopera…

Vezi articolul original 1.941 de cuvinte mai mult

Automanagementul

Am găsit în „Esenţialul” [*] un interesant articol intitulat „Automanagementul”, Peter F. Drucker (pp.59-84), publicat iniţial în ianuarie 1999. Acesta prezintă multiple referinţe istorice (lucru care este mult pe placul meu).

Printre alte aspecte cu privire la „automanagement”, autorul (Peter Drucker, scriitor, profesor şi consultant) enumeră şi un aspect destul de important: „a fi cititor sau ascultător”:

„Mult prea puţini ştiu că oamenii sunt fie cititori, fie ascultători şi că rareori sunt şi una, şi alta. Şi mai puţini ştiu în care dintre cele două categorii se înscriu ei înşişi. [….]” (p.65) 

Pentru a arăta „cât de dăunătoare poate fi o asemenea neştiinţă”, Drucker dă două exemple:

„Când Dwight Eisenhower era Comandantul Suprem al Forţelor Aliate în Europa, a fost răsfăţatul presei. Conferinţele sale de presă erau celebre pentru stilul lor – generalul Eisenhower dădea dovadă de control deplin la orice întrebare îi era adresată, fiind capabil să descrie o situaţie şi să explice o tactică în două sau trei fraze elegant formulate. Zece ani mai târziu, aceiaşi jurnalişti care îi fuseseră admiratori îl dispreţuiau făţiş pe preşedintele Eisenhower. Ei se plângeau că acesta nu răspundea niciodată la întrebări, ci bătea câmpii la nesfârşit despre alte subiecte. De asemenea, l-au ridiculizat constant pentru masacrarea gramaticii limbii engleze prin răspunsurile sale incoerente şi incorecte gramatical.