Arhive pe etichete: Wikipedia

Dracul ca paradox al bunăvoinţei

Atunci când, într-o anumită situaţie, pentru a atinge un anumit scop se cere maximă bunăvoinţă din partea altcuiva, nu pot să nu mă întreb: de ce dracul este (prea) adesea invocat ca ultima persoană dincolo de care nu s-ar mai putea arăta îngăduinţă într-o cutare chestiune, fiind un fel de elaton pentru ce este, din punct de vedere uman, posibil ori nu? 

Iar dacă, în acest caz, implicaţia ar fi că satan, în contextul îngrozitoarei birocraţii, ar fi ultima persoană dând dovadă de bunătate absolută, când e vorba de anumite cunoştinţe pe care nu le-ar şti, chipurile, mai nimeni, ori, cel puţin, dintre cei care nu posedă cunoştinţe vaste din toate domeniile, „naiba” (care tot un drac este, numai că mai impersonal) ar fi şi omniscient, ori, cel puţin, multi-enciclopedic.

Continuă lectura

Un comentariu

Din categoria Gramatica ilustrata

Simţul Spiritual

“Cum văd eu lumea, prin ochii mei?”. Aceasta este o întrebare la care am meditat un timp. Ce răspuns ar trebui să dau? Şi apoi, m-am gândit că alta era, de fapt, întrebarea: era vorba de percepţie, nu de văz, pentru că simţurile omului sunt numeroase. Noi ştiam că sunt cinci. Eu vă spun că-s mai multe de zece. Vă spun şi care sunt sau, cel puţin, care ar fi, în percepţia mea asupra lumii. Continuă lectura

3 comentarii

Din categoria Omul Joi

Pe cine NU omagiază Google (1) Romanul Adolescentului Miop

Flux de ştiri superficial despre împlinirea a 105 ani de la naşterea lui Mircea Eliade (1907 – 2012).

Dacă pentru decizia Google-ului universal de a nu comemora această mare personalitate românească se poate invoca argumentul neuniversalităţii, faptul că serverul românesc al celui mai folosit motor de căutare al lumii nu a avut o astfel de iniţiativă este întristător.

Această personalitate a fost omisă din cronologia unor mari site-uri româneşti de citate precum şi de pe primă pagină a Wikipediei româneşti (la “Articol de calitate”).

Numai câteva articole au fost scrise pe Internet, observabile numai căutând subiectul respectiv, iar atenţia acordată în mass-media a fost insuficientă.

 

În capitala ţării (Bucureşti) – locul de naştere al lui M.Eliade -, cea mai mare atenţie acordată acestui eveniment a fost în staţiile de metrou, pe când într-un oraş constănţean (Techirgiol) – locul de şedere al familiei Eliade în timpul verii (1912 – 1917) – a fost organizate evenimente culturale cu o arie mai extinsă decât aceea a unor ecrane de televizor. 

Deşi data de naştere a lui Mircea Eliade a fost devansată cu patru zile de tatăl său pentru a coincide cu sărbătoarea celor 40 de mucenici (9 martie), acest lucru a fost descoperit ulterior, fiind prevenită orice eventuală confuzie.  

 

Din acest motiv, pentru că deja sufăr de miopie vizuală, mă voi vindeca de miopie culturală printr-o prezentare sumară a personalităţii Mircea Eliade:

 

PLAN BIOGRAFIC: Mircea Eliade (n. 13 martie 1907, București – d. 22 aprilie 1986, Chicago) a fost un istoric al religiilor, scriitor de ficțiune, filozof, eseist şi profesor universitar.

Absolvent al Colegiului “Spiru Haret” din Bucureşti (1917 – 1925), al Facultăţii de Litere şi Filozofie a Universităţii Bucureşti (1925 – 1928), bursier cu studii în India (1928 – 1932), personalitate în mediul cultural românesc, imigrant parizian (1945 – 1956) şi, în cele din urmă, titular în mediul universitar din Chigago (1957 – 1986). 

 

PLAN FAMILIAL:

fiul lui Gheorghe Eliade (n.Ieremia) (1) şi a Jeanei, născută Vasilescu

fratele Corinei (c.Alexandrescu)

unchiul semioticianului Sorin Alexandrescu (n.18 august 1937)

soțul Ninei Mareş (c.1934) iar, după divorţ, al Christinelei Cotescu (c.1948)

 

PLAN BIBLIOGRAFIC:

LUCRĂRI AUTOBIOGRAFICE: “Romanul adolescentului miop” (1924 – 1925), “Memorii” (două volume) (1991)

 

PROZĂ FANTASTICĂ: “Gaudeamus”, “Isabelle şi apele diavolului” (1929), “Maitreyi” (1933), “Întoarcerea din rai” (1934), “Huliganii” (1935), “Domnişoara Christina” (1936), “Şarpele” (1937), “”Nopţi la Seranpore” (1940), “Secretul doctorului Honigberger”, “La ţigănci” (1969), “Pe strada Mântuleasa” (1968), “Noapte de Sânziene” (1971), “În curte la Dionis” (1977), “19 trandafiri” (1980)

 

SCRIERI PE TEME RELIGIOASE: Istoria religiilor – Tratatul de istorie a religiilor (1949), “Istoria credinţelor şi idelor religioase” (1976 – 1983), Meditaţie – “Yoga” (1936), “Tehnici de Yoga” (1948), “Yoga. Nemurire şi libertate” (1954), Mitologie – „Mitul eternei reintoarceri” (1949), „Sacrul si profanul” (1956), „De la Zamolxis la Genghis-Han” (1970).

 

Notă: (1) Gheorghe Ieremia şi-a schimbat numele în Eliade din admiraţie pentru Ion Heliade-Rădulescu

 

Post scriptum: Remarc un mod foarte discret de comemorare a lui Mircea Eliade, folosit de Dicţionarul Explicativ al Limbii Române On-line, prin afişarea la rubrica ‘cuvântul zilei’ a termenului ‘şaman’, “adept al şamanismului”, subiectul unei lucrări scrise de Eliade (“Şamanismul şi tehnicile extazului”, 1951)

Un comentariu

Din categoria Pe cine NU omagiaza Google, Planul multidimensional a unor personalitati

Între 10 şi 509, franceză şi latină, litere şi cifre, Roma şi Arabia toată

Întrebare: ce înseamnă “DIX”?

Răspuns 1 (de la un geograf): Un loc? Un oraş din Statele Unite? Un râu? Un baraj? Un munte? Un stadion de football? O bază militară? Un lac din Elveţia?

Răspuns 2 (de la un fan al artiştilor contemporani): O persoană? Un muzician? Un jurnalist? Un învăţat? Un expresionist? Un actor? Un fotbalist? Un atlet?

Răspuns 3 (de la un militar): O personalitate? Un guvernator? Un  general? Un lucrător socialist? Sau un vas cu aburi? Cel american? Scufundat într-o coliziune (tragică)?

Răspuns 4 (de la un afacerist): O abreviere? Danish Internet Exchange Point? Deutscher Immobilien Index? DIX Ethernet?

Răspuns 5 (de la un istoric sau un învăţat latin): Un număr cardinal roman: 509! (RĂSPUNS CORECT!!!!)

 

Acestea sunt semnificaţiile posibile a cuvântului “DIX” date de Wikipedia. Semnificaţia de numeral roman apare numai la sfârşitul listei, după o înşiruire de “places”, “people”, “ship” şi “acronyms”…. asta este soarta ce-o au numeralele bătrânilor latini: înghesuirea într-o secţiune intitulată “others”, alături de o muzicuţă, o trupă şi…. un drog (nazist)! 

Dacă enciclopedia tratează numărul 509 cu dosul, dicţionarul supliment, Wiktionary, este mai primitor: DIX-ul roman este în frunte, pe când dix-ul francez este lăsat la urmă… mai întâi a fost Roma, apoi Parisul! Dar numai ca vechime…. acum, instituţiile şcolare învaţă elevii mai întâi cum numără francezii (a), apoi cum numără romanii (b). Însă dacă istoria şi educaţia decid în favoarea Franţei, matematica, numai de data aceasta este în favoarea Romei: “dix (10) < DIX (509)”!!!!! 

Celor ce nu înţeleg compararea valorilor numerice, le dedic o cortină de calcul:

Dix-ul cel mic, umbrit de DIX-ul cel mare!

 OBSERVAŢII PE DESEN: (1) Majusculele latine au şi valoare de număr, şi valoare de literă; minusculele franceze au numai valoare de literă…… 

(2) Legiunile numeralelor romane sunt de 50,9 ori mai numeroase ca armata muşchetarilor francezi. 

(3) Măreţia Romei antice eclipsează toate miciile lumii; însă doar până la prăbuşirea imperiului…. 

(4) Cezarul roman de deasupra “I”-ului este “Radarul”, cel care conduce campania militară împotriva subaprecierilor numerice; fără grijă: steagul alb al păcii îi este la în(de)mână!

 

Notă: (a) Cum numără francezii:

Un (1), deux (2), trois (3), quatre (4), cinq (5), six (6), sept (7), huit (8), neuf (9), dix (10)…. cinq cent neuf (509) 

(b) Cum numără romanii:

Unus (I), duo (II), tres (III), quattor (IV), quinque (V), sex (VI), septem (VII), octo (VIII), novem (IX), decem (X)….. quigenti novem (DIX)

Un comentariu

Din categoria Gramatica ilustrata

Paradoxul Ion Luca (2) Wikipedia profesează corectitudinea precum Caragiale muzica şi Enescu teatrul…. sau vice-versa? Google, tu eşti sculptorul Brâncuşi?

Te iubesc precum sclavul…. lumina şi orbul…. libertatea!” – Rică Venturiano, un monşer tare încurcat

 

Ziua aproape a trecut…. se aşterne noaptea. O furtună mare se înteşte….. dar nu una cu ploaie, ci una de nedumeriri şi mistere. Căci Wikipedia, campion al adevărului, ne lasă nedumeriţi total…..

 

Cea în limba română ne prezintă două surse contradictorii: caragialeogul Şerban Cioculescu îi dă data de naştere drept “în noaptea de 29 spre 30 ianuarie” sau “în zorii zilei de 30 ianuarie”, însă pe baza certificatului de botez descoperit în anii 1970 în arhivele statului, se precizează că monşerul nostru s-a născut la “ziua întâi ale lunii lui februarie, anul o mie opt sute cinci zeci şi doi”, dar cum pe atunci era în vigoare calendarul iulian iar diferenţa de zile dintre acesta şi cel gregorian este de 12 zile, Caragiale s-a născut la 13 februarie! (v. nota de subsol) 

 

Şi pe Wikipedia în limba română, şi pe cea în limba engleză, a avut loc un război al modificărilor de date. Ba monşerul Ion Luca s-a născut pe 30 ianuarie, ba pe 1 februarie, ba pe 13 februarie, ba de 18 ianuarie, ba pe două, trei sau patru zile, în acelaşi timp!

 

Prietenii noştri wikipedişti italieni zic că signor Car. s-a născut pe “30 gennaio 1852”.

Aliaţii noştri wikipedişti germani zic că Ein rumänischer Patriot a apărut pe lume pe “1/13 Februar 1852”.

Amicii noştri wikipedişti francezi îl fac conceput pe M.Falstaff la “1 Février 1852”.

Cunoscuţii noştri wikipedişti spanioli îl zămilesc pe Sr.Nastratin la “30 de enero de 1852”.

Oaspeţii noştri wikipedişti polonezi îl ivesc pe Pan Zoil la “30 stycznia 1852”.

Prea îndepărtaţii noştri wikipedişti portughiezi îi dau viaţă lui Senhor Policar la “1 de fevereiro de 1852”.

Nu prea dragii noştri wikipedişti maghiari îl bagă în lume pe úr Ion la “1852. január 30

Cam străinii noştri wikipedişti turci îl născocesc pe Sayin Luca la “13 Şubat 1852

Iar semi-slovacii noştri wikipedişti cehi îl bagă în malaxorul existenţei pe Pan I.L.C. la “30. ledna 1852”.

 

Deci, în general, Wikipediile de pe tot cuprinsul Europei şi al Mapamondului dau date diferite.

Şi totuşi, monşeri curioşi, când s-o fi născul omul ăsta?

“Asta n-o so ştiţi voi nici acum, nici în 100 de ani, nici într-o mie…..”, ne face cu ochiul mustăciosul pălărier cu pience-nez pe nas.

 

Propunerea mea? SĂ-L SERBĂM PE ION LUCA ÎN TOATE CELE 4 ZILE!

 

Mai ales că pe 18 ianuarie se comemorează prima reprezentaţie a piesei “O noapte furtunoasă” (18 ianuarie 1879, Teatrul Naţional din Bucureşti)….. dar pe stil nou sau pe stil vechi? VICE-VERSA!

4 comentarii

Din categoria Paradoxul Ion Luca, Pe cine omagiaza Google

Paradoxul Ion Luca (1) Cum Google a fost mai deştept ca Wikipedia. La Mulţi Ani, Caragiale, te-ai născut de 4 ori!

Ante scriptum: Această postare este irelevantă în contextul părţii a 2-a, cu excepţia mailului trimis echipei Google.

Anul 2012 este unul important pentru România, în special pentru arta teatrală. Asta pentru că în acest an se împlinesc 160 de ani de la naşterea şi 100 de ani de la moartea marelui Ion Luca Caragiale. Dar când? 

Wikipedia este o sursă de mare încredere. În special cea în limba engleză, mult mai strictă în ceea ce priveşte sursa informaţiei şi în organizarea ei. Căteodată, este o mai bună sursă de informaţie chiar şi în ceea ce priveşte subiecte de interes pentru România! Dar în cazul de faţă, nu le-a reuşit, ba chiar au făcut-o lată de tot. 

Conform Wikipediei în limba română, Caragiale s-a născut pe 30 ianuare (stil nou) şi 18 ianuarie (stil vechi), iar conform celei In limba engleză, pe 13 februarie (stil nou) şi pe 1 februarie (stil vechi). La 30 ianuarie, engleza s-a conformat românei….. dar apoi, iar au ţinut-o pe a ei (cum puteţi vedea în imaginile de mai jos). 

 

Ion Luca Caragiale Google Doodle.                        Scrisul “Google” pare caligrafiat cu peniţa, între „l” şi „e” se află bustul desenat a lui Caragiale, iar din afara chenarului iese un plic, aluzie la piesa “O Scrisoare Pierdută”.

Google, în schimb, n-a stat pe gânduri şi la serbat pe monşerul Ion Luca, în ciuda dezinformării primite de la un tânăr internaut român….. acela eram eu! 

Povestea cum s-a rezolvat? Încă nu s-a găsit deznodământul, fiindcă încă e dimineaţă, iar până seara, mai e drum lung. Caragiale ar fi scris o comedie pe seama acestei încurcături, sunt sigur de asta!

Oricum, voi amuzaţi-vă pe seama mailului meu, trimis de pe Gmail, mai întâi (dacă nu stăpâniţi bine engleza, apelaţi al Google translate, mult mai chizbuit decât Wikipedia în traducerea personalităţilor noastre):    

 

To: proposals@google.com

Subject: Ion Luca Caragiale Doodle

Date: 29 January 2012, Sunday

 

To the Google Staff: 

This year, on 13 February 2012, the world will celebrate 160 years from the birth of Ion Luca Caragiale, a famous Romanian playwright, best known for his satirical humor, who often signed his works as I.L. Caragiale.

In the same year, in  9 July 2012, the world will commemorate 100 years from his death.  

This will be a special occasion, and a great opportunity for Google to commemorate this great personality.

 

„Image 2”

My proposal (image 1):

– the G is represented by the iconic brown hat worn by Caragiale (see image 2);

– the two o-s are represented by a pair of pience-nez glasses, also worn by Caragiale (see image 3);

– the g is represented by a nose with a caragialeish moustache, and under it is a laughing mouth;

– the l and e are represented by a tie, an emblem of the high class society, a frequent motif in Caragiale’s plays 

 

I thank for you taking into consideration my proposal and I hope that you will decide on 13 February 2012 to celebrate the great personality which Ion Luca Caragiale was.

„Image 3”

It will mean for Romania, in a time of social dissatisfaction, economical problems and political instability, very much, and will put into the eyes of the world a playwright who made thousands of mouths laugh and whose innovative spirit from his plays I am sure suits the creative spirit of Google.

Studying the Google list of doodles, I can say that Google didn’t celebrate any personality on 13 February or holiday (except the Olympic games), so by celebrating Caragiale it won’t “discriminate” another personality or event. 

I congratulate and thank Google for the project of promoting personalities which otherwise would remain unknown to the majority of the Internet connected-world. Keep going on!    

 

Signed,

A Romanian

2 comentarii

Din categoria Paradoxul Ion Luca, Pe cine omagiaza Google