Arhive pe categorii: În dialog cu Ştefan Paraschiv

Conferinţa „Medicina în perioada monarhiei” (11 decembrie, Muzeul Ţăranului Român)

Alianţa Naţională pentru Restaurarea Monarhiei organizează seria de conferinţe „România în perioada monarhiei”. Scopul conferinţelor este relevarea rolului şi importanţei avute de Casa Regală în perioada Monarhiei în dezvoltarea diverselor domenii.
Conferinţele vor fi susţinute de specialişti de prestigiu din domeniul abordat de tematica respectivă.

Conferinţa „Medicina în perioada monarhiei” are loc joi, 11 decembrie, orele 18:00, în București, la Muzeul Țăranului Român (lângă Piața Victoriei), sala Horia Bernea. Intrarea este liberă

Tema „Medicina în perioada monarhiei” este, susţinută de:

Dr. Nicolae Constantinescu, Personalitatea membrilor Casei Regale reflectată în problematica sănătăţii românilor

Dr. Ioan Bruckner, Figuri medicale în România monarhică

Dr. Octavian Buda, Discurs medical şi modernitate în vremea regelui Carol I

Afiş 2. Medicină

Un comentariu

Din categoria În dialog cu Ştefan Paraschiv, Universale

În dialog cu Ştefan Paraschiv (8) Etnicul

Motto: “Dacă zice cineva: iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele său îl urăşte, mincinos este! Pentru că cel ce nu iubeşte pe fratele său, pe care l-a văzut, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a văzut, nu poate să-L iubească.” (I Ioan 4:20)

Dragă Ştefan, 

Aceasta va fi, deocamdată, ultima parte pe care ţi-o adresez.

În răspunsul pe care mi l-ai dat, scriai:

„Găsesc patriotismul o datorie de sânge. Naţionalismul, în schimb, se cultivă, în primul rând, din proprie dorinţă, cu iubire faţă de tot ce aparţine, deci, naţiunii. Exerciţiu de cunoaştere ce ţine o viaţă. Drumul meu, de la patriotism la naţionalism este unul curat, deloc extremist.”  

Atunci, eu am «comentat»: 

Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Atitudini, În dialog cu Ştefan Paraschiv

În dialog cu Ştefan Paraschiv (7) Regele Mihai

Dragă Ştefan Paraschiv,

Despre meritele Regelui Carol I (pe care tu îl descrii drept „primul şi cel mai bun rege român, un om disciplinat şi strict, conducătorul României în Războiul de Independenţă”, „modelul regelui ideal”) şi a Regelui Ferdinand I nu cred că trebuie să mai discutăm.  

Controversele încep după ei. Tu scrii: „Carol al II-lea şi Mihai I s-au dovedit a fi cei mai nefaşti monarhi români”. Aici, nu sunt de acord: Carol al II-lea s-a dovedit „cel mai nefast monarh român”. Despre Mihai, cred, în schimb, că s-a dovedit a fi un Rege!

Prin actul de la 23 august 1944, eu cred nu că „s-a distrus ţara”, ci să „s-a salvat ceea ce se mai putea salva”. Până la abdicarea forţată (insist asupra termenului), Regele Mihai a fost un „pilon anticomunist”, întârziind instaurarea acestui odios regim până la 30 decembrie 1947.

Continuă lectura

13 comentarii

Din categoria În dialog cu Ştefan Paraschiv, Istorie si Civilizatie

În dialog cu Ştefan Paraschiv (6) Mareşalul (II) Portret alb-negru

Motto: „Persoanele nu contează, contează doar ceea ce ele reprezintă.” – Ion Antonescu

În articolul trecut, am uitat să fac foarte necesara precizare că toate judecăţile formulate de mine au strict criterii istorice. Este un aspect important, pentru că pentru personalităţi istorice există (şi se aplică foarte des) judecăţi metaistorice – adică cele care crează mituri. Când Ion Antonescu a spus că „nu persoanele contează, ci ceea ce ele reprezintă” – el exprimă aici foarte sugestiv un principiu al mitizării: „nu persoanele istorice contează, ci ceea ce ele reprezintă pentru noi”.  

Astfel, dacă pe criterii istorice Ion Antonescu nu este considerat un erou (decât al Primului Război Mondial – cum am susţinut eu), asta nu înseamnă că el nu ar putea reprezenta un erou pentru alţii (inclusiv pentru tine). Iar pe terenul judecăţilor metaistorice nu există argumente şi contra-argumente: acestea funcţionează doar dacă ne coborâm cu picioarele pe pământ-ul istoriei. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să şi zburăm în lumea miturilor: ele sunt, într-adevăr, necesare pentru orice comunitate (deşi nu toate sunt benefice)!

Totuşi, întrucât voiesc să judec istoria doar cu criterii istorice, eu voi rămâne pe pământ 🙂

Continuă lectura

7 comentarii

Din categoria În dialog cu Ştefan Paraschiv, Istorie si Civilizatie, Istorie şi mit

În dialog cu Ştefan Paraschiv (5) Mareşalul (I) Consideraţii de ansamblu

„Este totuşi necesar ca personalitata lui Ion Antonescu să fie reconsiderată cu mare atenţie şi este dincolo de orice îndoială faptul că parodia de proces ce i-a fost intentat nu are nimic de-a face cu ideea de justiţie. Comportarea demnă a lui Antonescu merită admiraţia românilor. Iuliu Maniu l-a caracterizat pe Mareşal drept “adversar, nu duşman”. Şi Antonescu a rămâs până în ultima clipă Român credincios. Condamnarea sa la moarte reprezenta o capcană şi pentru mine: dacă aş fi consimţit să-l graţiez, aş fi fost înfierat “nazist”; dacă, însă, i-aş fi refuzat graţierea, aş fi fost considerat lipsit de “patriotism”. Mareşalul a înţeles bin această dilemă şi de acea a refuzat să facă cerere de graţiere. [….] Este drept că l-am considerat pe Antonescu ca foarte sever şi, uneori, orgolios, dar niciodată nu i-am pus la îndoială calitatea de bun român.”

– Regele Mihai, 20 august 1990

Continuă lectura

7 comentarii

Din categoria În dialog cu Ştefan Paraschiv, Istorie si Civilizatie, Istorie şi mit

În dialog cu Ştefan Paraschiv (4) Actul de la 23 august 1944 – evenimentul (II)

PLANUL LUI ANTONESCU

„Realitatea este că finlandezilor nu le-a folosit la nimic faptul că s-au oprit pe vechea graniţă. În 1944, când sovieticii revin în ofensivă, ei nu se opresc pe graniţa stabilită în armistiţiul din 15 martie 1940, ci merg mai departe pentru a ocupa întreaga Finlandă. Intră în istmul Karelia cu ţinta Helsinki, şi un singur lucru i-a oprit: bătălia de la Tali Ihantala (1-9 iulie 1944), mult dincolo de linia de armistiţiu din 1940.

Continuă lectura

43 comentarii

Din categoria Atitudini, În dialog cu Ştefan Paraschiv

„Dreptul la replică” pentru Ştefan Paraschiv (2) Clarificări despre personalităţi

(răspuns la articolul meu, în continuarea unui dialog)

„1) Adrian Păunescu şi Sergiu Nicolaescu sunt culmi, în artele lor. Păunescu este al treilea poet – cronologic -, ca forţă, din literatura noastră, alături de Eminescu şi Arghezi. Sergiu Nicolaescu este fondatorul şcolii româneşti de film Şi are, Slavă Domnului, de la istoric la artistic, după cum şi Păunescu este polivalent.
2) Nu neg preferinţa mea – atenţie: apusă – faţă de Corneliu Vadim Tudor. Multă vreme, speram în capacitatea lui politică. M-am înşelat. Cine nu se înşeală? Nu cred în democraţie, după cum nu cred în republică. Valorile politice ale lumii contemporane duhnesc. Viaţa diplomatică lipseşte. Mai poate da Europa un Richelieu? Nu am speranţe la capitolul acesta. Continuă lectura

4 comentarii

Din categoria În dialog cu Ştefan Paraschiv