Bartolomeu Anania: „Evadarea lui Gheorghiu-Dej a fost pusă la cale de câţiva ţărănişti.”

Bartolomeu Anania relatează, cu prilejul unei evocări a Patriarhului Justinian (1948-1977):

[11:30-16:20]

„Vara lui 1944: toate forţele politice din România puneau la cale momentul 23 august, pentru ieşirea României din război […]. La aceste evenimente trebuia să participe şi Gheorghe Gheorghiu-Dej, care se afla în lagărul din Tqrgu Jiu. S-a pus la cale evadarea acestuia şi transportarea lui în clandestinitate pânăla Bucureşti, unde să facă joncţiune împreună cu ceilalţi lideri politici. Evadarea a fost pusă la cale de Ţărănişti.

În Râmnicul Vâlcea locuia pe atunci Părintele Justinian Marina [….] miliant politic în Partidul Naţional Ţărănesc. Repet: militant, cel care participa la campanii electorale […] Evadarea lui Dej a fost pusă la cale de un grup de ţărănişti fără participarea Preotului Marina.

Odată evadat, Gheorghiu-Dej trebuia să aibă câteva puncte de adăpost, şi acestea au fost 3: Târgu Jiu, prin învăţătorul Ion Modoran, Racoviţa, prin Noriţă Bărbulescu, şi Bărbăteşti, prin Petrişor Iliescu. Aceste lucruri le reţin nu numai din gura Patriarhului ci şi din gura acestor 3 oameni, pe care i-am cunoscut, toţi ţărănişti.

Patriarhul Justinian

Patriarhul Justinian

Ultima etapă a fost în Bărbăteşti, unde Dej trebuia transportat de Petrişor Iliescu la volan, într-o maşină personală, veche, deabia scăpată de la rechiziţiile armate, şi de acolo trebuiau să meargă la Bucureşti, bineînţeles, cu legitimaţii false şi tot ceea ce presupune o conspirativitate.

Planul era să nu treacă prin Râmnicu Vâlcea, pentru ca să ocolească ariile aglomerate. Trebuiau să meargă pe lângă Govora, şi de acolo spre Slatina, Piteşti, Bucureşti. În apropiere de Govora, s-a întâmplat o pană de cauciuc. [….] Vulcanizarea nu se putea face decât în Râmnic, în oraş. Şi s-au sfătuit: „Ce ne facem? Unde mergem cât durează reparaţia cauciului?”. „La prietenul nostru Popa Marina, pentru că el nu ne toarnă”. Aşa se face că preotul Ioan Marina s-a pomenit la uşă cu prietenii săi şi cu fugarul, cu evadatul; l-a primit, l-a ospătat, ei au reparat cauciului şi l-au dus la Bucureşti.

Am citit într-un ziar despre o presupusă, fantezistă prietenie conspirativă dintre Preotul Marina şi Gheorghiu-Dej. Adevărul istoric acesta este. L-a primit pentru o oră-două, nu l-a denunţat, şi şi-a propus să exploateze la sânge această ascendenţă morală. Şi a exploatat-o.

Iubiţii mei, aceasta este cheia, dar o cheie pe care Dumnezeu a aruncat-o din cer, pentru că sunt convins că nu întâmplător s-a stricat acel cauciuc în apropierea oraşului Râmnicu Vâlcea, unde se găsea preotul văduv prin deces Ioan Marina. […]”

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Universale

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s