Sunt OM. Eşti OM. Dar suntem oare …OAMENI?

Notă (V.M.T.): Convenisem cu Crina de luna trecută ca „tema” din august să fie identitate şi apartenenţă. Fiindcă vara şi-a încheiat-o cu o excursie în tabără, am amânat articolul pentru fix începutul toamnei… Când frunzele încep să cadă, ne putem întreba: „Cine sunt copacii”?

Text scris de Crina Stanciu Alexandra, elevă în clasa a XII-a a Colegiului Naţional “Gheorghe Lazăr”

Te întreb pe tine pentru că ştiu că eşti om, pentru că eşti lângă mine, pentru că vorbim aceeaşi limbă, pentru că avem cunoştinţe comune, pentru că locuim în acelaşi oraş, ţară… Univers. Eşti un EU de care mă simt nevoită să mă ataşez.

Ne uităm împreună la un film despre NOI români, despre noi oameni plămadiţi într-o clasă mijlocie oarbă şi leneşă, despre noi…oameni. Un război. Ne uităm împreună la un război şi ţinem floricelele în mână. Închidem ochii când un român cade, zâmbim la moartea inamicului. Mai suntem oameni?

Mă simt vinovată şi în acelaşi timp mândră. Mă uit la tine ca să îţi testez reacţiile iar tu eşti mândru. Mândru că eşti român. Aparţinem României şi asta ne oferă un nou scop, o nouă cauză pentru care să trăim şi să strălucim într-o lume care nu este, nu a fost şi nu va fi nicioadată a noastră.

Piramida lui Maslow îmi aduce aminte că suntem fiinţe sociale. Asta înseamnă că mereu trebuie să aparţinem unui grup, unei clase, unui stat…unei societăţi?! Ne face acest lucru să fim mai puţin liberi?

Cu siguranţă că da. Luăm prima treaptă a piramidei nevoi fiziologice. Mă rezum strict la hrană , apă, somn..reproducere. Pentru toate cele menţionate avem nevoie de altcineva că să procurăm hrană , apă şi pentru a duce genele mai departe …împreună. Aparţinem unul de celălalt într-o oarecare interdependenţă. Suntem precum atomii de carbon. Mereu în cautarea unei stabilităţi formate prin legături cu alte entităţi. Suntem bazali, instinctivi. Deja am trecut şi de treapta nevoi de stabilitate.

Natura noastră socială care ne face deosebiţi, dar nu unici, o regăsim în treapta nevoi sociale. Încă nu pot spune că ne putem diferenţia de un grup de primate care aparţin aceluiaşi nucleu – masculul dominant( fie el rege, preşedinte, dictator sau împărat) ce se ramifica în detaliu până la cele mai mici piese- următoarea generaţie- precum rădăcinile unui arbore de sequoia.

Această treaptă se mai numeşte şi nevoi de dragoste şi apartenenţă.

Nevoia de stimă cuprinde două grupe de nevoi împărţite în funcţie de MODUL de abordare care poate fi intern sau extern. Din punct de vedere intern, nevoia de stimă cuprinde dorinţa de putere, realizare, încredere, independenţă, libertate iar din punct de vedere extern dorinţa de a avea reputaţie sau prestigiu, statut, faimă şi glorie, recunoaştere, demnitate, apreciere. Satisfacerea acestor nevoi duce la încredere în sine, conştientizarea valorii proprii, sentimentul de a fi util şi necesar în lume.

Începem să punem preţ din ce în ce mai mult pe ce cred ceilalţi, pe imaginea şi pe rolul nostru în tot acest haos. Vrem să ne detăşăm de ceilalţi prin acţiuni impresionante. Vrem ca lumea să ştie că nu am existat în van, doar pentru a conserva materia şi a îngrăşa solul ţării noastre mult iubite.

Nevoia de autorealizare – ultima treaptă. Ne dorim să fim unici şi să profităm de potenţialul nostru în cadrul limitelor impuse de realitate.Există o relaţie de dependenţă între aceste 5 trepte. Atâta vreme cât nu ţi-ai satisfăcut nevoile inferioare ierarhic de pe treptele unu şi doi, nu vei putea accede la sistemul motivaţional dat de treptele superioare trei, patru şi cinci. Pot conclude astfel către o ipoteză evidentă: piramida lui Maslow nu funcţionează pentru o singură identitate, ci pentru un întreg sistem.

Aşa că mă uit din nou în ochii tăi şi îti răspund la întrebare. Mai suntem oameni?

Importanţa apartenenţei? Cred că am explicat mai mult decât trebuie. NU poţi spune despre ceva că este important sau nu dacă tu ai fost născut deja cu el. Este ca şi cum m-ai întreba dacă am nevoie de inimă ,de plămâni sau de creier.

Este absurd. Aparţinem cu sau fără voia noastră unei anumite categorii pentru tot restul existenţei noastre. Atâta timp cât trăim nu vom putea spune că nu aparţinem de nimic deoarece întodeauna se va găsi un argument ,fie fizic , fie spiritual care să ne contrazică. Totul depinde de noi dacă acceptăm sau nu acest lucru.

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Crina Alexandra Stanciu, Domnişoara Luni, Universale

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s