Israelul, aliatul uitat

O analiză a lui Răsvan despre situaţia din Israel – cea mai echilibrată pe care am citit-o până acum.

Vindecătoru

Nu am văzut nicăieri în lume să fi avut loc o manifestaţie, cît de mică, care să susţină cauza Israelului în războiul pe care-l duce, în aceste zile, cu Hamas-ul din Gaza.

Pe oriunde te duci şi oriunde priveşti, e aceeaşi poveste: de la Paris la New York, grupuri compacte de cetăţeni gălăgioşi îşi exprimă adeziunea pentru poporul palestinian.

Care popor palestinian? Şi despre ce lupte e vorba? Pentru că, pînă la urmă, nu e de vină Israelul că gruparea teroristă Hamas îşi foloseşte compatrioţii drept carne de tun, la intrarea în tunelurile groazei, pe care le-au semănat în toată fîşia, ani de zile, ca să traverseze, precum cîrtiţele, zona de control controlată de serviciile de informaţii israeliene (ISA, Israel Security Agency sau Shin Bet) şi să cadă, ca nişte păsări de pradă, în mijlocul unor localităţi paşnice din Israel.

Nu mai insist asupra rolului formaţiunilor teroriste, oricare ar fi…

Vezi articol original 775 de cuvinte mai mult

Anunțuri

Un comentariu

Din categoria Universale

Un răspuns la „Israelul, aliatul uitat

  1. Marian

    Desigur, un lucru este convenabil uitat, daca a fost stiut vreodata, în perioada sionista, atentatorii erau evreii – si nu numai contra locuitorilor arabi, ci mai ales contra protectoratului englez. Culmea ironiei, un fost atentator a primit ulterior premiul Nobel pentru pace.

    SIgur, lucrurile au evoluat, iar lumea priveste Israelul ca pe un agresor, considerând ca terorismul este arma saracilor. La urma urmei, arabii nu primesc 4 miliarde de $ pe ani numai pentru „aparare” de la americani, trebuie sa se descurce cu ce gasesc pe la Praktiker, pentru ca pastila de mentosan în sticla de cola nu ajunge decât sa faca fâs 🙂 si mai putin boom. Atunci când nemtii au refuzat Israelului livrarea de tancuri pe motiv ca livrarea de arme combative încalca prevederile constitutiei, un diplomat israelian si-a permis sa vina la Bundestag si sa ameninte ce si cum.

    Sigur, terorismul este o politica dezavantajoasa pe termen lung, pentru ca în cele din urma va pierde, dar deocamdata e singura. Arma dialogului nu functioneaza, se pare.

    Nu stiu ce solutie va exista la aceasta problema, aparent fara iesire.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s