Pe urmele lui Cantemir: o experienţă unică la Berlin

Vineri, 11 iulie 2014,  s-au împlinit 300 de ani de când, la 11 iulie 1714, Dimitrie Cantemir – , la propunerea unor oameni de ştiinţă germani, în frunte cu G.W. Leibniz, fondatorul Academiei – a fost ales membru de onoare al Academiei Regale Prusace de Ştiinţe (Königlich-Preußische Akademie der Wissenschaften).  Deosebitul moment a fost marcat la Academia de Ştiinţe şi Studii Umaniste Berlin – Brandenburg  (Berlin-Brandenburgische Akademie der Wissenschaften). Iniţiativa evenimentului a aparţinut Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti. Am avut bucuria şi onoarea de a participa la acest eveniment, drept câştigător al premiului I al concursului de eseuri pentru elevi dedicat personalităţii lui Cantemir, organizat de Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” (la care am participat cu eseul “Dimitrie Cantemir, eruditul, moralistul, educatorul”, coord: prof. Dumitriţa Stoica). 

Înainte de toate, însă, ţin să precizez că acest eveniment nu ar fi fost posibil fără Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, care a făcut posibilă celebrarea lui Cantemir pentru marcarea unui prilej atât de important (şi, din păcate, de altfel puţin remarcat de alte instituţii). Universitatea “Dimitrie Cantemir”, instituţie de învăţământ “de top”, este deschisă nu numai studenţilor, dar şi unor elevi de clasa a XI-a, dintre care unuia (mie) i-a dat şansa de a asista la un eveniment atât de deosebit. Unica experienţă a avut, pentru mine, pe lângă simbolica semnificaţie a unei comemorări atât de importante, o parte educativă (conţinutul academic al evenimentului), una turistică (vizitarea Berlinului) şi una spirituală (care ţine de faptul de a fi fost în prezenţa unor personalităţi deosebite, precum distinsa doamnă prof. dr. Corina Dumitrescu, rectorul Universităţii).

Trecând peste partea turistică a experienţei (în ultimă instanţă, banală, comparativ cu celelalte), voi descrie ceremonia din 11 iulie, la care am asistat. Fiind împreună cu doamna prof. dr. Corina Dumitrescu, rectorul Universităţii “D. Cantemir”, domnul prof. dr. Cristian Dumitrescu, vicepreşedinte al Senatului României, doamna prof. dr. Cristina Cristureanu, prorector al Universităţii „D. Cantemir”, domnul prof. dr. Dumitru Acu şi doamna prof. dr. Mioara Bud – preşedinte, respectiv, secretar al Asociaţiei ASTRA (ultimii doi, „însoţitorii” mei la Berlin, invitaţi ai Universităţii), am fost întâmpinaţi la Academie de  Preşedintele Academiei, Prof. Dr. Dr. h.c. Günter Stock, şi Vicepreşedintele Academiei, Prof. Dr. Dres. h.c. Christoph Markschies. În Sala de Consiliu ne aşteptau alţi membri ai forumului academic. Ni s-a alăturat: domnul Radu Podgorean, secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe, doamna Brânduşa Predescu, purtător de cuvânt al MAE; Excelenţa Sa Dr. Lazăr Comănescu, ambasadorul României în Germania; şi doamna Cristina Hoffman, director al Institutului Cultural Român (ICR) Berlin.

Preşedintele Academiei Günter Stock a deschis evenimentul, cu o cuvântare în care a elogiat personalitatea lui Cantemir, inclusiv ca “personalitate de sinteză” şi “punte între civilizaţii” (Orient – Occident). A luat apoi cuvântul Rectorul Corina Dumitrescu, cu o sintetică cuvântare despre Cantemir şi Leibniz, deosebit de potrivită ocaziei, cu atât mai mult cu cât, în afara a 300 de ani de la primirea lui Cantemir în Academie (1714), se celebrau în acea zi şi 314 de la fondarea Academiei de către Leibniz. Doamna Rector a anunţat că, în aceaşi zi, se desfăşura concomitent, la Bucureşti, la Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, simpozionul omagial „Dimitrie Cantemir – G.W. Leibniz și Academia din Berlin”fapt care a părut să-l încânte pe Preşedintele Academiei Berlineze. Într-adevăr, faptul că Dimitrie Cantemir a fost comemorat cu această ocazie specială atât în ţara lui de baştină cât şi în ţara care l-a primit într-un înalt for ştiinţific a fost un fapt deosebit de îmbucurător, meritul acestei concomitenţe aparţinând Universităţii „Dimitrie Cantemir” (care, cu această ocazie, dar şi cu altele, a dat dovadă de o admirabilă punctualitate şi simţ al momentului).

A continuat Vicepreşedintele Senatului Cristian Dumitrescu, şi Subsecretarul de stat Radu Podgoreanu, care, printre altele, a legat ocazia primirii lui Cantemir în Academie (“prima recunoaştere ştiinţifică a unui român”) de alt moment important, comemorarea a 300 de ani de la martiriul Brâncovenilor (15 august 1714). Pe lângă conţinutul “enciclopedic” al cuvântărilor (referitoare la activitatea şi opera «principelui-cărturar»), m-a surprins în mod plăcut faptul că, în pofida caracterului comemorativ al cuvântării, vorbitorii nu s-au referit numai la trecut, ci au creat o legătură cu prezentul, de mare actualitate (de pildă, relaţiile dintre România şi Germania, ca state-membre ale Uniunii Europene). Preşedintele Academiei a vorbit în limba germană (şi s-a tradus în română), iar ceilalţi vorbitori ai vorbit în română (şi s-a tradus în germană) – or, faptul că limba lui Cantemir a putut răsuna în cadrul forului academic mi s-a părut un lucru admirabil.

Momentul dezvelirii bustului lui Cantemir (atât de bine realizat de sculptorul român Valentin Tănase) a fost unul aparte; am înţeles chiar că bustul lui Cantemir va fi amplasat în cadrul Academiei de Ştiinţe Berlin-Brandenburg chiar lângă bustul lui G.W. Leibniz, pentru evidenţierea importanţei “dialogului dintre două personalităţi vizionare”.

Rectorul Universităţii “D. Cantemir” Corina Dumtrescu i-a acordat Preşedintelui Academiei  o medalie comemorativă dedicată  Tricentenarului Cantemir (ediţie de colecţie, serie limitată), prima oferită unei personalităţi internaţionale, iar Vicepreşedintele Senatului Cristian Dumitrescu i-a oferit Preşedintelui Academiei Berlineze o medalie comemorativă “Senatul – 150 de ani”, realizată cu recenta celebrare, la 17 iunie a.c., a 150 de ani existenţă a Senatului României (1864 – 2014), de asemenea prima oferită unei personalităţi internaţionale.

După terminarea ceremoniei, personal, i-am oferit Preşedintelui Academiei un volum cu eseurile celor 19 finalişti ai concursului “Dimitrie Cantemir – Educator al Românilor”, editat de Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, într-o ediţie bilingvă (română – engleză). Faptul că scrierea unui astfel de eseu a devenit un merit care să poată intra într-o Academie ţine, fireşte, de generozitatea Universităţii „D. Cantemir”, dispusă să investească în tineri şi să le valorifice aptitudinile.

Ceremonia de la Academia de Ştiinţe a fost urmată de un dineu oferit de Ambasada Română din Germania.

În final, remarc că, realizând o fericită îmbinare între preocuparea pentru trecut (Memorie) cu grija pentru prezent şi viitor, Universitatea Creştină “D. Cantemir” este, într-adevăr, o instituţie care are deja o tradiţie în spate (conferită şi de patronul ei spiritual, marele nostru umanist), în pofida faptului că este o universitate tânără.

Anunțuri

4 comentarii

Din categoria Jurnal

4 răspunsuri la „Pe urmele lui Cantemir: o experienţă unică la Berlin

  1. Marian

    „Distinsa doamna” a aflat câti de n sunt în înot, sau câti de d sunt în Stanford? 🙂
    Pentru ca daca la ortografie ar cam pica clasa, se pare ca la gramatica are studii avansate deoarece folosește prezentul continuu pentru evaluarea instituțională, si si-a scos cinciul de trecere. Poate ca n-ar fi rau sa puna mâna pe facalet acasa, si sa-l întrebe pe distinsul sot, preşedintele Comisiei pentru Învăţământ a Camerei Deputaţilor, cum sta treaba cu prezentul continuu: „îti dau cu facaletul în cap pâna când prezentul continuu se va încheia iar actiunea va avea verbul la timpul trecut”. Asa, ca sa învete cum se scriu legile.
    http://inliniedreapta.net/monitorul-neoficial/iulia-nueleanu-o-impostoare-in-csm-corina-dumitrescu-a-fost-doar-%E2%80%9Evizitator-strain%E2%80%9C-la-institutul-hoover/

    🙂 🙂 🙂

  2. Cristian. E.

    Noul sondaj Gandul din 4 august 2014 . La intrebarea Monarhie sau republica peste 73% au votat pentru monarhie. Pana acum au votat peste 10 mii de oameni

    http://www.gandul.info/voteaza/sondaj-republica-sau-monarhie-ce-alegeti-13030277

  3. Bustul lui Cantemir va fi amplasat în cadrul Academiei de Ştiinţe Berlin-Brandenburg chiar lângă bustul lui G.W. Leibniz? Asta nu stiam. Foarte interesant!

  4. Pingback: Brâncoveanu la Academie, la 300 de ani de la martiriul său | tudorvisanmiu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s