La Berlin, pe urmele lui Cantemir

Vineri, 11 iulie 2014,  s-au împlinit 300 de ani de când, la 11 iulie 1714, Dimitrie Cantemir – , la propunerea unor oameni de ştiinţă germani, în frunte cu Gottfried Wilhem von Leibniz, fondatorul Academiei – a fost ales membru de onoare al Academiei Regale Prusace de Ştiinţe (Königlich-Preußische Akademie der Wissenschaften) [1]. Deosebitul moment a fost marcat la Academia de Ştiinţe şi Studii Umaniste Berlin – Brandenburg  (Berlin-Brandenburgische Akademie der Wissenschaften[2]. Iniţiativa evenimentului a aparţinut Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti. Am avut bucuria şi onoarea de a participa la acest eveniment, drept câştigător al premiului I al concursului de eseuri pentru elevi dedicat personalităţii lui Cantemir, „Dimitrie Cantemir – Educator al Poporului”, organizat de Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” (la care am participat cu eseul “Dimitrie Cantemir, eruditul, moralistul, educatorul”, coord: prof. Dumitriţa Stoica). În acest articol voi descrie această experienţă, cuprinzânt atât „partea banală” (de călătorie) cât şi partea cu adevărat importantă (a ceremoniei).

Înainte de toate, însă, ţin să precizez faptul că acest eveniment nu ar fi fost posibil fără Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, care a făcut posibilă celebrarea lui Cantemir pentru marcarea unui prilej atât de important (şi, din păcate, de altfel puţin remarcat de alte instituţii). Universitatea „Dimitrie Cantemir” este o instituţie de învăţământ „de top”, deschisă nu numai studenţilor, dar şi unor elevi de clasa a XI-a, dintre care unuia (mie) i-a dat şansa de a asista la un eveniment atât de deosebit (lucru pentru care, în mod firesc, sunt foarte recunoscător). Realizând o fericită îmbinare între preocuparea pentru trecut (Memorie) cu grija pentru prezent şi viitor, Universitatea Creştină „D. Cantemir” este, putem spune, o instituţie care are deja o tradiţie în spate (conferită şi de patronul ei spiritual, marele nostru umanist), în pofida faptului că este o universitate tânără. 

***

Am plecat la Berlin joi, 10 iulie, cu o maşină a Universităţii „D. Cantemir”, alături de domnul prof. dr. Dumitru Acu şi doamna prof. dr. Mioara Bud – preşedinte, respectiv, secretar al Asociaţiei ASTRA (Asociaţia Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român) [3]. După un zbor de două ore, am ajuns în capitala Germaniei. De acolo, am mers la hotel, şi, după ce ne-am instalat în foarte confortabilele camere de hotel, am plecat, toţi trei, să vizităm oraşul. Ajunşi prin Berlinul de Est, în Postdamer Platz, am văzut nişte rămăşiţe din Zidul Berlinului (Die Mauer um Berlin), de tristă amintire, expuse însă acum într-un mod mai puţin sumbru… După o gustare la un restaurant indian, am continuat plimbarea, dând de aşa-numitul „Câmp al Stelaelor” – în fapt Memorialul pentru Victimele Holocaustului (Denkmal für die ermordeten Juden Europas), recent construit (inaugurat în 2005), folosit însă acum de tineri ca un loc de întâlnire, fără gravitatea semnificaţiei sale. În fine, am ajuns la Poarta Brandenburg (Brandenburger Tor), construită între 1788-1791 de regele  Friedrich Wilhelm al II-lea al Prusiei. Ne-am încheiat seara cu o frumoasă şi interesantă discuţie alături de doamna prof. dr. Corina Dumitrescu, rectorul Universităţii „D. Cantemir”, domnul prof. dr. Cristian Dumitrescu, vicepreşedinte al Senatului României, şi doamna prof. dr. Cristina Cristureanu, prorector al Universităţii „D. Cantemir”. Turul Berlinului a urmat să-l facem ziua următoare.

Vineri, 11 iulie, după micul dejun la hotel, am plecat spre Academia de Ştiinţe din Berlin. Ne-a întâmpinat Preşedintele Academiei, Prof. Dr. Dr. h.c. Günter Stock, purtând un foarte elegant medalion auriu, şi Vicepreşedintele Academiei, Prof. Dr. Dres. h.c. Christoph Markschies. Am fost conduşi în Sala de Consiliu, unde ne aşteptau alţi membri ai forului academic: Prof. Dr. Wenchao Li de la Universitatea Leibniz Hannover;  Dr. Wolf-Hagen Krauth; Dr. Karin Becker; Dr. Ute Tintemann şi alţii. Ni s-a alăturat: domnul Radu Podgorean, secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe, alături de doamna Brânduşa Predescu, director general şi purtător de cuvânt al MAE; Excelenţa Sa Dr. Lazăr Comănescu, ambasadorul României în Germania; şi doamna Cristina Hoffman, director al Institutului Cultural Român (ICR) Berlin. În sală era un bust al lui Leibniz şi încă unul, ce se aştepta dezvelit, al lui Dimitrie Cantemir.

Preşedintele Academiei Günter Stock a deschis evenimentul, cu o cuvântare în care a elogiat personalitatea lui Cantemir, inclusiv ca „personalitate de sinteză” şi „punte între civilizaţii” (Orient – Occident). A luat apoi cuvântul Rectorul Corina Dumitrescu, cu o sintetică cuvântare despre Cantemir şi Leibniz şi o evidenţiere a unor asemănări între ei, anunţând că, în acea zi, se desfăşura concomitent, la Bucureşti, la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, simpozionul omagial „Dimitrie Cantemir – G.W. Leibniz și Academia din Berlin” (fapt care a părut să-l încânte pe Preşedintele Academiei Berlineze) [4]. A continuat Vicepreşedintele Senatului Cristian Dumitrescu, cu un „discurs de politician” (dar departe de a fi politicianist), şi Subsecretarul de stat Radu Podgoreanu, care, printre altele, a legat ocazia primirii lui Cantemir în Academie („prima recunoaştere ştiinţifică a unui român”) de alt moment important, comemorarea a 300 de ani de la martiriul Brâncovenilor (15 august 1714) [5]. Pe lângă conţinutul „enciclopedic” al cuvântărilor (referitoare la activitatea şi opera «principelui-cărturar»), m-a surprins în mod plăcut faptul că, în pofida caracterului comemorativ al cuvântării, vorbitorii nu s-au referit numai la trecut, ci au creat o legătură cu prezentul, de mare actualitate (de pildă, relaţiile dintre România şi Germania, ca state-membre ale Uniunii Europene – în care Germania poate fi considerată cel mai important aliat şi partener politic şi economic al ţării noastre). Mai notez că Preşedintele Academiei a vorbit în limba germană (şi s-a tradus în română), iar ceilalţi vorbitori ai vorbit în română (şi s-a tradus în germană) – or, faptul că limba lui Cantemir a putut răsuna în cadrul forului academic mi s-a părut un lucru admirabil.

Vicepreşedintele Senatului Cristian Dumitrescu i-a oferit Preşedintelui Academiei Berlineze o medalie comemorativă „Senatul – 150 de ani”, realizată cu recenta celebrare, la 17 iunie a.c., a 150 de ani existenţă a Senatului României (1864 – 2014), prima oferită unei personalităţi internaţionale. De asemenea, Rectorul Universităţii „D. Cantemir” Corina Dumtrescu i-a acordat Preşedintelui Academiei  o medalie comemorativă dedicată  Tricentenarului Cantemir (ediţie de colecţie, serie limitată), şi aceasta prima oferită unei personalităţi internaţionale. Momentul dezvelirii bustului lui Cantemir (atât de bine realizat de sculptorul român Valentin Tănase) a fost unul aparte; am înţeles chiar că bustul lui Cantemir va fi amplasat în cadrul Academiei de Ştiinţe Berlin-Brandenburg chiar lângă bustul lui G.W. Leibniz, pentru evidenţierea importanţei „dialogului dintre două personalităţi vizionare”. După terminarea ceremoniei, personal, i-am oferit Preşedintelui Academiei un volum cu eseurile celor 19 finalişti ai concursului „Dimitrie Cantemir – Educator al Românilor”, editat de Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, într-o ediţie bilingvă (română – engleză). Doamna prof. Mioara Bud i-a oferit, printre altele, un volum de documente ale Arhivelor Naţionale Sibiu, ale căror director a fost.

Ceremonia de la Academia de Ştiinţe a fost urmată de un dineu oferit de Ambasada Română din Germania. În cuvântul de deschidere, Ambasadorul Român, Excelenţa Sa Dr. Lazăr Comănescu, a punctat faptul că primirea lui Dimitrie Cantemir în Academia din Berlin în 1714 a reprezentat „prima instituţionalizare a transferurilor de ştiinţă dintre România şi Occident”. În răspunsul dat, Preşedintele Academiei Günter Stock, depăşind prilejul comemorativ, a punctat trei teme deosebit de actuale: (1) „construirea Uniunii Europene de jos în sus”, de la cetăţeni spre conducători (într-o manieră diferită de construirea „de sus în jos”, de la conducători spre cetăţeni); (2) „primirea unor transferuri dinspre Est spre Vest” (într-o manieră diferită de predominanţa transferurilor „dinspre Vest spre Est„); şi (3) acordarea unei mai mari importanţe educaţiei şi ştiinţei în cadrul Uniunii Europene, ca un element de infrastructură (care înseamnă mai mult decât „autostrăzi şi şosele”). O altă idee interesantă, exprimată de Vicepreşedintele Academiei Christoph Markschies, este faptul că tinerii de astăzi sunt foarte „internaţionalizaţi”, în sensul unor experienţe multiculturale în diferite ţări. E.S. Lazăr Comănescu a mai punctat un prilej comemorativ, împlinirea a 100 de ani de la moartea regelui Carol I al României (10 octombrie 1914), relevant cu atât mai mult cu cât dinastia noastră, deşi ulterior „împământenită” (odată cu regele Carol al II-lea), este de origine germană: Hohenzollern-Sigmarigen. Domnul ambasador şi-a exprimat aprecierea că domnia regelui Carol I, cea mai lungă din istoria ţării (1866-1914), a marcat „trecerea de la epoca feudală la epoca modernă” în România. Deşi Preşedintele Academiei Günter Stock nu a vizitat România decât cu o singură ocazie, în anii ’90, pe perioada iernii, o revenire a sa în frumoasa noastră ţară ar fi, cred, de bun augur.

După terminarea dineului, eu şi domnii profesori ne-am continuat „programul de vizitare” al Berlinului cu un instructiv tur de autobuz dedicat turiştilor prin capitală şi o „explorare a spaţiilor comerciale”. Ne-am încheiat seara cu o gustare la un restaurant în gara din Berlin (Berlin Hauptbahnhof), inaugurată în 2006, pe care Dl. Prof. Acu o consideră, de departe, „cea mai frumoasă din Europa”, depăşind-o pe cea din Londra sau Paris.

Sâmbătă, 12 iulie, ne-am întors la Bucureşti.

________________________

[1] După alegerea din 11 iulie 1714, la şedinţa Consiliului Academiei din Berlin din 1 august 1714, constatându-se agrementul Protectorului (regele Prusiei, Frederick I), s-a confirmat primirea lui Cantemir în Academie, acordându-i-se Diploma de membru al Academiei de Ştiinţe din Berlin.

[2] De remarcat că 11 iulie este data fondării Academiei, în 1700, de către Frederik I al Prusiei, la sfatul lui Gottfried Wilhelm von Leibniz – astfel că aniversarea primirii lui Cantemir în Academie (300 de ani) a coincis şi cu o aniversare a Academiei Berlineze (314 ani).

[3] Domnul Prof. Dumitru Acu este profesor de matematică la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, iar doamna Prof. Mioara Bud este decan al Facultăţii “Dimitrie Cantemir” din Sibiu. În plus, în calitatea sa de preşedinte al ASTRA, Dl. Prof. Acu ocupă locul mitropolitului Andrei Şaguna, primul preşedinte al Asociaţiunii din Sibiu (1861), iar Dna. Prof. Bud, în calitate de secretar al ASTRA, ocupă locul istoricului George Bariţiu, primul secretar al Asociaţiunii din Sibiu (1861).

[4] Simpozionul a fost deschis printr-o cuvântare a Preşedintelui U.C.D.C. Prof.univ.dr. Momcilo Luburici. Printre prelegerile ţinute: Relația dintre filosofie și știință în opera lui Dimitrie Cantemir și G.W. Leibniz, prof.univ.dr. Gabriela Pohoață – prorector cercetare programe și publicații științifice U.C.D.C.; Filosofia lui Dimitrie Cantemir și Academia din Berlin, prof.univ.dr. Angela Botez – membru titular AOS; Influențe ale iluminismului german în opera cantemiristă,  rof.univ.dr. Ștefan Olteanu, U.C.D.C.;  Metafizică & morală în opera lui Dimitrie Cantemir, prof.univ.dr. Vasile Morar, Univ.București; Ființa umană și timpul în gândirea lui Dimitrie Cantemir, prof.univ.dr. Vasile Macoviciuc, A.S.E.; Spiritul critic în opera lui Dimitrie Cantemir, prof.univ.dr. Grigore Georgiu, S.N.S.P.A.; Dimensiunea universală a operei lui Dimitrie Cantemir-lect. univ. dr. Camelia Brâncoveanu, UCDC; Dimitrie Cantemir-G.W.Leibniz-câteva probeleme de politică externă-lect. univ.dr. Alexandru Ștefănescu, UCDC; Teoria capitulațiilor în opera politică a lui Dimitrie Cantemir – Conf.univ.dr.Marin Badea, UCDC; Dimitrie Cantemir – G.W. Leibniz și Petru I- o triadă secretă?-conf. univ. dr.Narcis Zărnescu, UCDC.

În aceeaşi zi, la Academia Forțelor Aeriene din Brașov s-a desfăşurat simpozionul ”300 de ani de la primirea lui Dimitrie Cantemir în Academia Regală Prusacă de Științe de la Berlin”.

[5] Mai exact: 300 de ani de la martiriul domnitorului Constantin Brâncoveanu (1654-1714), a fiilor săi, Constantin (1683-1714), Ştefan (1685-1714), Radu (?-1714), Mateiaş (1697-1714) şi a marelui clucer Ianache Văcărescu (1654-1714).

Anunțuri

Un comentariu

Din categoria Jurnal

Un răspuns la „La Berlin, pe urmele lui Cantemir

  1. Pingback: 31 august 2014: Ziua Limbii Române sub semnul marilor domnitori Cantemir şi Brâncoveanu - ENGLEZĂ-ROMÂNĂ

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s