20 iulie: execuţia lui Doja, rămas bun de la Sándor Petőfi şi târgul moţilor de pe muntele Găina

Mulţumesc d-lui. Ion-Adrian Doja-Fodoreanu pentru relevarea acestor ocazii: 

500 de ani de la executarea lui Gheorghe Doja, la Timişoara, în Piaţa Sf. Maria (20 iulie 1514); Gheorghe Doja a condus o mare răscoală ţărănească împotriva marilor proprietari de pământ maghiari (magnaţi), formată din oastea adunată pentru plecarea într-o cruciadă otomană chemată de Papa Leon al X-lea, căreia magnaţii nu i-au permis să plece la luptă, dorind să-i reţină pe ţărani să muncească pământul (cruciada ar fi fost o sursă de îmbogăţire pentru ţărani). [1]

165 de ani de la despărţirea, la Turda (20 iulie 1849), a poetului maghiar şi revoluţionat paşoptist Petőfi Sándor (1823-1849), de soţia sa, Júlia (1828–1868), născută Szendrey. Este ultima dată când cei doi s-au văzut [2].

Petőfi a poposit la Turda în drum spre câmpul de luptă de la Albești (lângă Sighișoara), ca soldat în armata revoluţionară a generalului Józef Bem, unde cel mai probabil și-a gasit moartea la 31 iulie 1849, luptând împotriva trupelor hasburgo-ţariste.

Júlia a trecut în grija unui pastor luteran. Cu soţul ei a avut un singur fiu, Zoltán (n. 15 dec. 1848). S-a recăsătorit cu istoricul şi diplomatul Horvát Árpád (1820-1894), în 1850. A murit în 1868, la Pesta, înaintea soţului ei.

***

În fine, pe 20 iulie, de Sf. Ilie, are loc Târgul de fete de pe Muntele Găina, „cea mai mare serbare populară a moţilor în aer liber”.

Aşa cum frumos observa dl. Doja-Fodoreanu, în timp ce Petőfi Sándor pleca la luptă, moţii se adunau în sărbătoare… [3]. De acolo şi-a adunat transilvanul nostru Avram Iancu recruţi pentru Revoluţia din 1848-49…

__________

Note: [1] Ungaria a fost mult slăbită după răscoală, datorită măsurilor de pedepsire luate împotriva ţăranilor. Ironic este că, la numai 13 ani după ce conducătorii s-au împotrivit atât de tare unei lupte antiotomane, maghiarii suferă zdrobitoarea înfrângere de la Mohács în faţa turcilor (1526), după care au urmat 160 de ani de stăpânire turcească…

[2] „Petőfi Sándort 1849. július 20-án Tordán látta utoljára. Petőfi még két levelet írt nejének, azután halálhírét hozták.” (Wikipedia.hu)

[3] Am găsit pe Wikipedia informaţia că, în sec. XIX, sărbătoarea se ținea în prima duminică de după Sf. Petru și Pavel, pe „stilul vechi” (29 iunie S.V. / 11 iulie S.N.), iar prin introducerea calendarului gregorian în Regatul României (1919), „stil nou”, s-a ajuns în preajma sfântului Ilie (20 iulie SN). Or, întrucât Muntele Găina şi Ţara Moţilor se aflau atunci în cadrul Imperiului Habsburgic, apoi al Austro-Ungariei, care funcţiona pe „stilul nou”, se ridică astfel următoarea problemă: ce calendar foloseau moţii? 🙂

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Istorie si Civilizatie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s