Senator de drept

Aceaşi propunere a fost făcută, acum doi ani, de dl. David Mihail: „Oare România de astăzi nu ar putea avea un sistem bicameral similar celui anterior anului 1946, unde am putea alege membrii Camerei Deputaţilor şi unde membrii Senatului ar avea o componenţă din rândul specialiştilor consacraţi în diverse domenii, elitele societăţii ? Oare nu ar creşte încrederea în corpurile legislative ? Oare nu am avea în Parlament un garant al democratiei, al competenţei ?” (http://traiestetiviataaltfel.wordpress.com/2012/08/02/consideratii-privind-bicameralismul-parlamentar/).

Contra republicii minciunii: Regatul României

pmsConform Constituţiei din 1923, Moştenitorul Tronului este senator de drept.

Principesa Moştenitoare Margareta a României se va adresa azi Senatului, cu ocazia aniversării a 150 de ani de existenţă.

Senatul a fost înfiinţat de Alexandru Ioan Cuza, ca un mijloc de control al domnului asupra Parlamentului: majoritatea membrilor erau numiti de catre domn, neexistand membri aleşi.

Senatul a devenit independent de puterea executivă după adoptarea Constituţiei de la 1866. Era compus din membri aleşi (pe baza unui vot cenzitar) şi din senatori de drept. Senatori de drept erau:

  • Moştenitorul Tronului, de la 18 ani, cudrept de vot de la 25
  • Mitropolitii si episcopii

Constituţia de la 1923 instituie şi alte categorii de senatori de drept:

  • Capii confesiunilor recunoscute de Stat;
  • Presedintele Academiei Romane;
  • Fostii Presedinti de Consiliu , cu o vechime de patru ani ca Presedinti de Consiliu titulari, si fostii Ministri avand o vechime de cel putin sase ani;

Vezi articol original 182 de cuvinte mai mult

Anunțuri

2 comentarii

Din categoria Universale

2 răspunsuri la „Senator de drept

  1. Marian

    Sa o luam cronologic.

    Institutia Senatului a fost creata prima data de Regulamentele organice. Tot ele au fost si primul pas în stabilirea monarhiei constitutionale (ca opus al celei despotice, absolutiste).
    Senatul si Camera deputatilor formau un singur corp, numit Adunarea obsteasca.
    În urma crizei politice cauzate de proiectul reformei agrare, Cuza da acea lovitura de stat din 1864, interpunând înca o camera între el si adunarea obsteasca. Cele doua organe se vor numi Adunarea ponderativa si respectiv Adunarea electiva. Lovitura de stat a fost legitimata printr-un referendum (plebiscist) cu peste 90.5% voturi (din peste 700mii). O lovitura de stat deci democratica. Caracterul ei o certifica a fi a doua constitutie a României (dupa regulamentele organice), chiar daca majoritatea parerilor înca tind sa accepte vechea idee a primei constitutii din 1866 (din varii motive, inclusiv din cauza titlului).
    Corpul ponderativ avea ca membri pe mitropolit (parca biserica nu era implicata în politica, desi în fiecare tablou si guvern „revolutionar” gasim la loc de cinste niste vladici), pe presedintele curtii de casatie, pe cel mai „titrat” general, si înca 64 de membri, alesi din judete de catre domnitor.
    Desi rolul adunarii ponderative era mai degraba cel al curtii constitutionale de azi, ea este considerata a fi precursorul Senatului, instituit de jura prin constitutia din 1866 (articolul 32).
    SI ca veni vorba de Margareta, constitutia din 1866 prevedea prin art. 76 un fotoliu de senator mostenitorului tronului (care conform art. 82 si 83, nu avea voie sa fie femeie).
    Deci conform constitutiei din 1866, Margareta (si nici urmasii ei), nici Nicolae (ca urmas al unei fiice) si nici unul dintre urmasii biologici ai lui Mihai (cu exceptia probabil al lui Dieter Stanzeleit), nu avea si are drept la tron.
    Sa urcam 60 de ani si sa citim constitutia din 1923. Art. 72 extinde calitatea de membri si a tuturor episcopilor (în 1866 era doar mitropolitul), plus o gramada de militari. Art. 77 si 78 (re)confirma excluderea femeilor si descendentilor lor – practic Mihai nu a lasat în urma mostenitori de tron. Conform art. 78 acesta, daca RO ramânea o monarhie, urma sa fie cautat pe afara (se pregateste Charles de Wales si Malâncrav).
    Mai urcam 15 ani si surprize surprize, art. 34 si 35 repeta articolele 77/78 si 82/83. Art. 64 însa da afar din generali dar adauga compensatoriu pe toti membrii majori si masculini ai familiei regale. Iarasi o exclude pe Margareta si oricare dintre urmasii lui Mihai.
    Pasul urmator e si mai scurt, dupa 6 ani Mihai, rege pe atunci, anuleaza constitutia din 1938 prin decretul 1627, revenind de facto la constitutia din 1923. Deci articolele 72, 77 si 78 ramân pe mai departe valabile, dar Mihai era tânar, necasatorit, di deci nici un motiv sa banuaisca ce farsa îi va juca destinul, parafrazându-l pe Alecsandri, cinci, Doamne, si toate cinci.
    Ultimul pas e si mai rapid, constitutia RPR din 1948 consfinteste egalitatea în drepturi a femeii (art. 21), senatul e desfiintat de facto, rolul tuturor adunarilor populare fiind luat de MAN (art. 37-65). Deci nici sub constitutia din 1948 Margareta nu e senatoare (nici nu era nascuta BTW).
    Senatul este reînfiintat în 1991. Singura sansa ca Margareta sa intre în senat e sa fie reprezentata minoritatii lausanniene, care prin art. 59(2) are drept la un loc, automat.

    Dar pâna atunci, vrabia malai viseaza 🙂 .

  2. Marian

    Am uitat de schimbarea de sex (gender) …. Solutii sunt, vointa mai trebuie ….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s