Despre Proiectul de Lege pentru reglementarea situaţiei juridice a bunurilor care au aparţinut fostului suveran al României, Mihai I (P.L.x 158/2005)

Marian mi-a atras atenţia că Proiectul de Lege pentru reglementarea situaţiei juridice a bunurilor care au aparţinut fostului suveran al României, Mihai I (P.L.x 158/2005) – trecut prin Comisia Juridică a Parlamentului României între 24-26 mai 2005 – a fost declarat neconstituţional de către Curtea Constituţională: Decizia nr. 600 din 9 noiembrie 2005.

Marian se referea la aşa-zisele „retrocedări declarate uneori anticonstituţionale” realizate în beneficiul Regelui Mihai, sub argumentul că  „o lege a fost si blocata de curtea constitutionala pentru, evident, neconstitutionalitate”.

Respectiva decizie a venit ca răspuns la sesizarea iniţiată de 28 de senatori: Vadim Tudor Corneliu, Aurel Ardelean, Liviu Doru Bindea, Carol Dina, Valentin Dinescu, Viorel Senior Duca, Gheorghe Viorel Dumitrescu, Gheorghe Funar, Constantin Gaucan, Ilie Ilascu, Nicolae Iorga, Irina Loghin, Eugen Mihaescu, Viorica-Georgeta-Pompilia Moisuc, Ilie Petrescu, Petru Stan, Claudiu Tanasescu, Mihai Ungheanu, Verginia Vedinas, Antonie Iorgovan, Doru Ioan Taracila, Lupoi Mihail, Aurel Gabriel Simionescu, Otilian Neagoe, Ion Florescu, Ion Toma, Traian Novolan, Ion Radoi. 

Citind DECIZIA, am înţeles că:

a) Legea specială a fost într-adevăr declarată anticonstituţională.

a1) Un fond legal există (citez din DECIZIE):
“Analizand legea supusa controlului de constitutionalitate […], Curtea constata si retine urmatoarele:

Reglementarea in cauza prezinta o serie de particularitati care ii confera o fizionomie juridica proprie, diferita de aceea a actelor juridice de putere, de rang egal si care se impun in mod necesar atentiei, in cadrul controlului de constitutionalitate, datorita intrepatrunderii si conditionarii reciproce dintre aceste particularitati si problemele de constitutionalitate stricto sensu. […]
Potrivit chiar expunerii de motive, insasi ratiunea de a fi a acestei legi o constituie adoptarea unei reglementari speciale, derogatorii de la dreptul comun constituit de Legea nr.10/2001, in materie de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, care isi gaseste aplicarea, totodata, – cu titlu de premiera – si in materie de restituire a unor bunuri mobile. Fara indoiala, este dreptul legiuitorului de a reglementa anumite domenii particulare intr-un mod diferit de cel utilizat in cadrul reglementarii cu caracter general sau, altfel spus, de a deroga de la dreptul comun, procedeu la care, de altfel, s-a mai apelat in aceasta materie. […]“.

a2) Problema a fost natura legii (individuală):
“Subscriind acestei teze, Curtea tine sa precizeze ca o atare derogare de la dreptul comun se poate realiza numai printr-o reglementare cu caracter normativ, asa cum a fost cazul legilor speciale cu finalitate reparatorie care aveau in vedere colectivitati de persoane […] In ipoteza in care, insa, reglementarea speciala, diferita de cea constitutiva de drept comun, are caracter individual, fiind adoptata intuitu personae, ea inceteaza de a mai avea legitimitate, dobandind caracter discriminatoriu si, prin aceasta, neconstitutional.
Curtoazia si respectul pe care le impune o personalitate de amplitudinea celei a fostului suveran al Romaniei nu pot fi convertite juridic in argumente de natura sa impuna si sa justifice instituirea unui regim juridic reparatoriu intuitu personae, in absenta consacrarii unui statut juridic privilegiat sau, cel putin, diferit de acela al celorlalti cetateni, in ceea ce il priveste. Or, Constitutia – singura care o putea face – nu numai ca nu prevede nimic in acest sens, ci, dimpotriva, intelege sa prohibeasca o asemenea reglementare, asa cum rezulta din prevederile art.4 alin.(2), potrivit carora *Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala*, precum si din cele ale art.16 alin.(1), in termenii caruia *cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari”.

***************

2) În schimb, acţiunile de retrocedare nu au fost ilegale.

PETENŢII:
“2. Cu privire la incalcarea art.1 alin.(2) si (3) coroborat cu art.44 alin.(1) si (2) din Constitutie se arata: potrivit art.1 alin.(2), *forma de guvernamant in Romania este republica*, iar intr-un stat republican neexistand titluri nobiliare, acestea nu pot fi utilizate in cuprinsul unei legi.”
CURTEA:
Referirea la titlurile nobiliare nu impieteaza asupra formei de guvernamant, pentru ca acestea nu confera atributii specifice unor autoritati publice, prevazute de Constitutie. ”

PETENŢII:
“4. Autorii sesizarii apreciaza ca art.3 din lege, potrivit caruia Vila Cavaleri, care apartine domeniul public al statului, trece in domeniul privat al statului si este retrocedata in natura fostului rege Mihai I, incalca dispozitiile art.136 alin.(4) din Constitutie, potrivit carora proprietatea publica a statului este inalienabila. O astfel de reglementare poate determina ca statul sa piarda, treptat, proprietatea sa publica.”
CURTEA:
“Regimul juridic al proprietatii publice este stabilit prin Legea nr.213/1998 care in art.10 alin.(2) prevede ca trecerea unui imobil din domeniul public in domeniul privat se face prin hotarare a Guvernului sau, dupa caz, a consiliului judetean sau a consiliului local. [….] Dispozitiile art.136 alin.(4) teza a doua din Constitutie nu prevad *in mod limitativ institutiile de utilitate publica in calitate de beneficiare ale dreptului de folosinta gratuita, ci ca aceste bunuri pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica. Prin urmare, NIMIC NU ÎMPIEDICĂ acordarea unor imobile in folosinta gratuita a altor persoane fizice sau juridice, in cazul de fata, de altfel, aceasta posibilitate fiind recunoscuta si prin art.2 lit.a) din Legea nr.406/2001*.”

PETENŢII:
“5. In legatura cu art.4 din lege, *care confera un drept de folosinta gratuita pentru fostul suveran si o parte a familiei sale* asupra Palatului Elisabeta, Castelului Peles, Castelului Pelisor si Castelului Foisor, se sustine ca este contrar art.136 alin.(4) teza finala din Constitutie, care prevede ca *bunurile proprietate publica pot fi date in folosinta gratuita doar institutiilor de utilitate publica*; or, fostul rege Mihai I si o parte a familiei sale nu reprezinta o astfel de institutie.”
CURTEA:
(IDEM ca la 4.)

Astfel, legea specială a fost neconstituţională, nu retrocedările.

****

Marian a fost de acord şi mi-a dat dreptate:

„Corect, retrocedarile facute în baza altor legi, în speta din 2001, unde fostul suveran a fost tratat democratic, ca oricare alt cetatean român, au fost legale.

Anunțuri

2 comentarii

Din categoria Atitudini

2 răspunsuri la „Despre Proiectul de Lege pentru reglementarea situaţiei juridice a bunurilor care au aparţinut fostului suveran al României, Mihai I (P.L.x 158/2005)

  1. Pingback: Suveranul şi alesul poporului | tudorvisanmiu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s