De ce au cerut românii domn străin în 1857

Declaraţia trimisă în 1857 de „populaţia Valahiei” camerelor Parlamentului (Senatul şi Camera Deputaţilor):

„Pentru ca principele domnitor să poată evita toate geloziile şi toată vrajba, care cu necesitate se naşte ori de câte ori un cetăţean al ţării este chemat la domnia statului nou creat.

Pentru ca el să nu fie bănuit că s-a obligat să dea preferinţă partidei cutare sau cutare, familiei cutare sau cutare.

Pentru ca el să inspire încredere deplină supuşilor săi, asigurându-i deplin de imparţialitatea şi independenţa sa, garanţii care unui domnitor autohton i-ar fi imposibil să le dea.

Pentru ca domnul, datorită rudeniei sale de sânge, să fie în măsură să introducă România mai uşor în marea familie a statelor europene şi prin aceasta să dea ţării mai multă soliditate şi stabilitate.

Pentru ca el să poată arunca în balanţă atât înăuntru cât şi în afară acea strălucire, acea pondere, acea prestanţă a personalităţii sale, aşa cum este absolut necesar pentru un suveran şi mai ales întemeietorul unei dinastii.

– din toate aceste motive rezultă necesitatea stringentă, urgentă ca domnitorul României să fie ales dintr-una din famililiile suverane ale Europei. Iar această necesisitate este în asemenea măsură imperioasă şi urgentă cum nu poate fi alta.

Căci trebuie să recunoaştem: domnia, regimul regenţilor din partea locului este atât de compromis şi atât de condamnat încât, dacă ar fi ales un om înzestrat cu cele mai înalte daruri intelectuale şi împodobit cu virtuţile unui sfânt, nici măcar un asemenea om nu ar putea să ţină piept dorinţei categorice, unanime a românilor, de a primi un domnitor din una din familiile princiare suverane europene (s.m.).

– apud Paul Lindenberg, „Regele Carol I al României” („Köning Karl von Rumänien”, Berlin, F. Dümmler, 1906), Humanitas, 2003 (trad. Ion Nastia) – ed. 2010, p.39

Anunțuri

14 comentarii

Din categoria Monarhia salveaza Romania

14 răspunsuri la „De ce au cerut românii domn străin în 1857

  1. Marian

    Motivul adevarat era cearta Cantacuzinilor cu neofanariotii Ghika, Stirbey si mai ales Bibescu.
    Ceea ce a scris Lindenberg au fost bonus points, adica o situatie cum zic englezii de win:win.

    Philip al Belgiei a declinat oferta, iar sortii au cazut pe ramura nesemnificativa de Sigmaringen a Hohenzollernilor.

    Pentru ca si „micimea” a fost o cerinta, spre a nu schimba balanta puterilor unei Europe ce urma a trece prin 3 crize majore pâna la sfârsitul secolului.

    Si sa nu uitam ca actualii guivernanti i-au permis lui Mihai sa revina viu în tara, lucru care nu s-a întâmplat cu Cuza, care a avut voie de la domnie sa revina doar mort.

  2. Ramura nu era deloc nesemnificativa. De fapt, din punct de vedere al precedentei nobiliare, ramura imperiala a Hohenzollernilor era ramura cadeta.

  3. Marian

    Prin nesemnificativa trebuie înteles ca nu aveau regi pe tron.

    Practic toti suveranii Europei erau înruditi între ei, ca urmare a legii salice, dar unele ramuri erau mai importante decât altele.

    Atribuirea unei alte tari în subordinea unei ramuri importante strica balanta de puteri.

  4. Draga Marian,
    Cred ca stii ca lui Leopold (fratele lui Carol) i s-a propus tronul Spaniei (propunere care nu s-a realizat). Daca, insa, ar fi reusit, ar fi avut inca de atunci primul lor rege pe tron (in Spania).

  5. Marian

    Asa este, dar rolul ramurilor mici este de a furniza sotii (si printi consorti) ramurilor domnitoare (dinastice).
    Daca printr-un concurs al sortii ajung dinastice, atunci lucrurile devin mai complicate, afectând nu numai balanta de forte dar si protocolul deja stabilit (cine pe cine si cum saluta, ce ordine au la procesiuni si la stat la masa, probleme grele de stat 🙂 ).

  6. mediesanul1234

    http://www.poezie.ro/index.php/prose/13988183/index.html

    Scuze de off topic Tudor. Dar vreau sa te uiti si tu putin pe romanul asta cand ai timp, scris de Cristian Petru Balan intitulat razbunatorii.

  7. Dragă Adrian,
    Am aflat de roman pe blogul lui Mihai Giurgea. Înţeleg că a fost editat în doar 300 de exemplare şi a primit premiul pentru literatură pe anul 2013 al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe (ARA). Într-un comentariu pe acel blog, autorul îşi descria romanul astfel: “(în roman) SUGEREZ CREAREA UNEI TABERE PARAMILITARE ÎN ROMÂNIA cu tineri luptători care distrug prin forță corupția din țara noastră. [….] Cartea dezbate, cu destule amănunte, și cazul de la Roșia Montană, precum și cel cu dispariția flotei noastre maritime. Cine a citit-o a jubilat, deoarece organizația paramilitară ORDISCOR făcea dreptate peste tot pe unde acționa și mulți care au parcurs paginile romanului mi-au spus: ce păcat că nu există o asemenea forță și în realitate!… Dar iată că visul meu și al lor s-ar putea concretiza.” (http://capitalismpepaine.com/2013/10/22/prima-tabara-paramilitara-din-romania/#comment-65507)

    Nu ştiam că se găseşte pe internet. Voi studia.

  8. mediesanul1234

    Exact asa si este cum l-a descris autorul.

  9. Marian

    Ma mir ca n-a fost etichetat fascist 🙂 🙂 🙂

  10. mediesanul1234

    N-a scos decat 300 exemplare. Daca scotea mai multe poate ca ar fi fost catalogat drept fascist. Oricum, romanul lui ar merita sa fie transpus intr-un serial TV sau film.

  11. Dragă Adrian, dacă nu sunt bani nici pentru un tiraj mai mare de 300 de exemplare, de unde pentru un film sau un serial? 🙂

  12. mediesanul1234

    Problema e alta. Cine l-ar difuza? Mai exista televiziuni independente?Apropo. Ai citit cartea?

  13. Mă apuc cât de curând 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s