Despre ce are Europa mai valoros

„Ce mai înseamnă Europa astăzi? […] În timp ce geografia o limitează la a fi un „apendice al Asiei”, populaţia ei aparţinea până în secolul trecut „rasei europoide”, iar cultura are la bază moştenirea greco-romană, spiritualtiatea Europei are drept fundament o religie care, aşezând dragostea la nivelul celei mai mari dintre virtuţi, cerea adepţilor ei: „Iubeste-ţi aproapele ca pe tine însuţi”.

Aceste 4 însuşiri, până nu demult reprezentative pentru Europa, încep, în contextul globalizării, să-şi piardă caracterul definitoriu, în dorinţa unei mai largi deschideri către „ceilalţi. Or, acest fel de a-i accepta pe alţii uitându-te pe tine însuţi, deşi în folosul unei „deschideri tolerante”, creează un fatal „gol identitar”. Acestei atitudini îi poate fi opusă exemplara Japonie, care este deschisă tuturor, dar fidelă sieşi şi unei anumite tradiţii.

Când predominant în societate este un materialism care aşază la baza ei „valori” precum banul – model asociat în special culturii americane -, şi este promovat un individualism caracteristic doctrinei liberale („sănătos” în economie, dar nu şi în societate), devine dezirabilă o regăsire a unor valori spirituale şi a spiritului comunitar, care au existat odată în Europa.

A face o bucurie cuiva, nedorind nimic în schimb, şi a implica în acest sens oameni care îşi găsesc propria bucurie în bucuria celorlalţi – este un valoros început al acestei regăsiri.

ALTERNATIVE FUTURE EUROPEAN LIFE

SIGLA ASOCIAŢIEI

 

 

 

Anunțuri

8 comentarii

Din categoria Universale

8 răspunsuri la „Despre ce are Europa mai valoros

  1. Spiritualitatea Europei are drept fundament o religie care cerea sa-ti iubesti aproapele? Dragostea ca cea mai mare virtute? O dragoste asa cum ne-a aratat-o imperiul roman? Napoleon? Revolutia franceza? Hitler? Marx?

    Când predominant în societate este un materialism care aşază la baza ei „valori” precum banul – model asociat în special culturii americane Pe ce planeta traieste persoana asta? Baza valorilor in America este banul? Propaganda isi face efectul in mod minunat!

    A face o bucurie cuiva, nedorind nimic în schimb – hai sa verificam si sa comparam, citi americani si citi europeni doneaza cel mai mult din banii lor si din timpul lor?

  2. Marian

    Spiritualitatea Europei este complet diferit de „a-ti iubi aproapele”. În primul rând, acest concept apare, ce-i drept la Roma, dar adus de un evreu, Saul pe numele sau, latinizat Paulus. În rest, credicniosii îl crediteaza pe Constantin ca fiind cel care a „implementat” crestinismul, uitând convenabil ca decretul „vestic” echivalent a fost emis 2 ani mai devreme (dar ghinion, împaratul Galerius nu e crestin – ma rog, nici Constantin n-a fost, dar a avut un rol postum în afacerea Donatiei constantiniene, iar ma-sa, Elena – mai stim pe unul pe care l-a tinut sub papuc ma-sa tot Elena- a fost fraierita de toti arabii în tara sfânta), mutând înca o data crestinismul în afara Europei (în Turcia).
    Saxonii ar putea povesti ce frumos e sa-ti iubesti aproapele, un alt sfânt, Charlemagne i-a învatat asta, cu sabia, vorba englezilor, spre binele lor.
    Evreii, poporul „ales” a verificat de nenumarate ori în istorie cum e cu dragostea crestineasca – dar cineva trebuia sa-i tina, numeric, sub control, ca pe soareci.
    În esenta, Europa nu ofera decât arta si cultura. Si multe traditii pentru multi, exceptând evreii, indienii si chinezii, singurele 3 popoare care-si mentin „informatia” originala necontenit prin istorie.

  3. Dragă Cristina,
    Eu aş distinge „spiritualitatea Europei” de „spiritualitatea europenilor”. Faptul că la baza Europei (adică la „fundamentul” ei) a stat creştinismul îmi pare destul de evident… altfel, în contextul expansiunii musulmane, ar fi fost foarte posibil ca Europa să devină islamică… A avea însă la bază o religie care are dragostea drept cea mai mare dintre virtuţi este ceva diferit de a avea tu însuţi dragostea drept cea mai mare dintre virtuţi (ceea ce, într-adevăr, europenii n-au avut nici pe departe)….

    Te rog să citeşti un pic mai subtil afirmaţia despre SUA: „asocierea” unui lucru cu un altul nu este neapărat reală; ea se realizează, în genere, înăuntrul „imaginarului colectiv”. Or, SUA fiind cea mai prosperă economie de pe planetă, adeseori se vede doar această dimensiune a ei. În rest, bazele Americii au fost creştine: aşa cum spunea John Adams, „Our Constitution was made only for a moral and religious people. It is wholly inadequate to the government of any other”.

    În fapt, cred că în centrul culturii occidentale (a Europei şi a Americii) este creștinismul. O recunosc şi unii cercetători chinezi: „fundația moral-creștină a vieții social-culturale a făcut posibilă apariția capitalismului și apoi tranziția plină de succes la o politică democratică” (https://tudorvisanmiu.wordpress.com/2014/03/18/academia-chineza-de-stiinte-sociale-despre-succesul-occidentului/).

    „citi americani si citi europeni doneaza cel mai mult din banii lor si din timpul lor?” -> Într-adevăr, Cristina, europenii au de învăţat de la americani în acest sens. Problema este că noi importăm nu ŞI spiritul comunitar american, ci DOAR…. produse şi corporaţii 🙂

  4. Între edictul împăratului Galeriu (30 aprilie 311) şi edictul de la Mediolanum (313), aşa cum un anume cercetător a subliniat (dr. Dragoş Boicu), diferenţa esenţială este că edictul lui Galeriu, deşi oferea creştinismului statutul principial de religio licita (“religie permisă”), rămâne vădit “modul în care se exprimă această concesie imperială subliniază şi mai mult caracterul discriminator al decretelor mai sus amintite” (Galeriu proclamă toleranţa religioasă pe un ton condescendent: „De vreme ce mulţi au rămas în aceeaşi nebunie […] ne-am gândit că trebuie să ne folosim cu multă bunăvoinţă de iertarea noastră şi în cazul acesta”).
    “Pentru Constantin şi Liciniu însă, libertatea religioasă este acordată mai degrabă „în spiritul unei politici sănătoase şi foarte corecte”, întrucât «pacea vremurilor actuale cere ca fiecare să aibă libertatea de a-şi alege şi practica religia care-i place». Principiul pe care se sprijină „edictul de la Milano” indică spiritul vizionar de care dau dovadă cei doi împăraţi, întrucât au avut extraordinara intuiţie să afirme ceea ce în termeni pretenţioşi numim noi astăzi libertatea de conştiinţă. [….]”
    (http://telegrafulroman.blogspot.ro/2013/04/edictul-de-la-mediolanum-313-un-act.html)

  5. Marian

    Când s-a hotarât (de una singura) biserica sa accepte „nebunia” altora, poate poate îsi vor reveni în fire? 🙂
    Întreaba-i pe catari, pe diversii savanti (Bruno, Servetus, Ripoll) sau calugari (Bruno, Savonarola), ce însemna sa încerci macar sa-ti exerciti dreptul la o alta religie (sau o alta teorie stiintifica). Restul sunt teorii apologetice, la fel ca si scuza inchizitiei ca numai 10% dintre anchetati au fost pedepsiti vs tribunalele civile unde raportul era invers. Asta ca sa ne referim la timpuri ceva mai moderne.
    Egalitatea în drepturi a fost pentru biserica ceea ce reprezinta azi feminismul, suntem egale dar mai egale decât voi. Ca de altfel oricare minoritate, religioasa, stiintifica, sexuala, etnica sau mai stiu eu de care.
    Condescendent sau nu, acest lucru nu are însemnatate (vezi mai jos).
    Sa nu uitam (cei care au stiut 🙂 ) ca în primele doua secole, crestinii cautau activ martiriul, pentru ca aceasta era calea rapida de accedere în rai. Pasivii doar asteptau (pentru ca ziua de apoi urma sa se produca în timpul generatiei lor – au trecut vreo 6 generatii si tot nu s-au plictisit; de altfel cea mai repetitiva profetie a fost sfârsitul lumii si înca mai tine 🙂 ). Practica a încetat odata cu apelurile disperate ale presbyterilor, carora le disparea „obiectul muncii” si deci „aducator de venituri”.
    Ca urmare a intrarii în legalitate, s-a petrecut urmatorul fenomen ciudat pentru unii, dar perfect explicabil pentru altii – au aparut cete de crestini care se bateau (la propriu, asa cam ca la alegerile lui Caragiale sau ca suporterii de la Steaua-Dinamo), Fiecare ceata era condusa de câte un „conducator de galerie”, fiecare având propria sa interpretare asupra celor sfinte (care nici macar nu erau aceleasi pentru toata lumea), majoritatea nestiind nici macar ca citeasca. Satul de aceasta „exprimare libera a credintei” Constantin i-a chemat pe toti episcopii si presbiterii cunoscuti la Niceea sa se puna o data si o data de acord, cu care ocazie a tiparit si o editie jubiliara a bibliei, în tiraj de colectionar, 500 de bucati.

  6. Nu cred ca de „subtilitate” a dat dovada autorul cind s-a referit la materialismul din America, dimpotriva, cred a fost foarte superficial. Da, multumita faptului ca crestinismul a forst raspindit in Europa si America, lumea a progresat foarte mult.

  7. Marian

    “fundația moral-creștină a vieții social-culturale a făcut posibilă apariția capitalismului”

    Sigur ca da, vezi parabola talantilor 🙂

  8. „… a fost foarte superficial” -> Mai subtil spus, idealist 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s