Mircea Ionniţiu, secretarul Regelui Mihai, despre 23 august 1944 (3) Luni 21 August

Mircea Ionniţiu, „Amintiri şi reflecţiuni”Ed.Enciclopedică, 1993, Capitolul II. 23 august 1944, pp.28-63:

În ciuda bunelor mele intenţii, am plecat tîrziu din Bucureşti. L-am luat cu mine pe căpitanul Dan Cepleanu, un bun prieten care venise în concediu de pe front şi dorea să ajungă la Sinaia, unde se afla logodnica sa. Pe drum am ajuns la cocnluzia că în zilele ce urmează vom avea nevoie de cît mai mulţi oameni devotaţi, cu iniţiativă şi curaj, iar Dan era unul din ei, întrucît ca ofiţer de cavalerie fusese rănit în lupte şi decorat cu ordinul „Mihai Viteazul”. Tot în acest fel, din ordinul Regelui am recrutat în ziua de 23 August pe locotenentul Vania Negroponte şi pe căpitanul Jaques Vergotti.

Nu mai îmi aduc aminte cînd am sosit la Sinaia, dar era în jurul prînzului. După masă am comunicat reginei Elena planurile Regelui şi sfaturile pe care le-a dat. Ea a înţeles ce era de făcut şi mi-a destăinuit că îcnepuse pregătiri în această direcţie. Cînd am plecat din Sinaia era mai tîrziu decît plănuisem şi cum nu circulam cu aceeaşi viteză şi îndemînare cu care conducea Regele am ajuns la Bucureşti seara, după ce începuse şedinţa secretă cu şefii partidelor. Pe lîngă Suveran mai erau prezenţi Iuliu Maniu, Constantin Brătianu, Lucreţiu Pătrăşcanu, C. Titel Petrescu din partea partidelor, Niculescu-Buzeşti, Constantin Sănătescu, Ionel Stârcea şi cu mine.

Discuţiile au avut ca subiect asigurarea dată de partidele politice care semnaseră declaraţia Blocului Partidelor Democratice că sînt de acord cu planul prezentat de Rege şi că aprobă telegrama către Comandamentul Aliat, ceînd sprijin în acţiunea contra nemţilor. Cei prezenţi au fost de acord cu data aleasă şi apoi s-a ajuns la subiectul asupra căruia erau păreri împărţite: compoziţia noului guvern. Maniu şi cu Brătianu doreau ca acesta săfie alcătuit din tehnicieni. Ei socoteau că aceştia pot să execute cu mai mare folos măsurile detaliate pe care trebuia să le elaboreze noul guvern. Bănuiala mea era atunci, ca şi acum, că Maniu era covins că schimbarea direcţiei politicii externe fusese aprobată de partide prin declaraţia semnată la 20 iunie 1944, că restul chestiunilor ca încetarea ostilităţilor şi semnarea armistiţiuui erau de competenţa militarilor şi a tehnicienilor. Lucreţiu Pătrăşcanu şi Titel Petrescu erau amîndoi de acord că însemnătatea viitoarelor acţiuni era aşa de mare încît partidele politice nu numai că trebuiau să şi le însuşească, dar trebuiau să arate ţării sprijinul lor necondiţionat. Se ajunsese la un impas pe care Regele nu dorea să-l rezolve, considerînd că era de atribuţia reperzentanţilor partidelor politice să rezolve dilema. Pentru a nu se pierde mai multă vreme în discuţii sterile, Regele a decis ca reprezentanţii partidelor politice să continue conversaţiile în afara sesiunilor secrete de la Palat.

Deci hotărîrile la care se ajunsese în acea seară erau:

1. Confruntarea între Rege şi Mareşal va avea loc în ziua de 26 August, ora 1 după amiaza.

2. S-a aprobat textul şi transmiterea telegramei adresate Comandamentului Aliat la Cairo, cerînd bombardarea instalaţiilor militare germane la nord de Bucureşti (Otopeni) cît şi a liniilor de comunicaţii din Ungaria şi Iugoslavia care ar facilita intrarea întăririlor germane pe teritoriul românesc Aceasta era prima comunicare trimisă în numele Regelui.

3. Cel tîrziu 23 august, ora prînzului, se va comunica Regelui compoziţia noului guvern, aprobată de cele patru partide ale Blocului Naţional Democrat.

4. Regele, ajutat de militari, se va ocupa de lucrarea măsurilor necesare pentru a asigura pentru a asigura controlul armatei asupra Capitalei şi a restului ţării.

5. Reprezentanţii partidelor politice vor căuta să se izoleze pentru a nu atrage atenţia autorităţilor şi a serviciilor secrete prin activitate sporită, avînd în vedere iminenta acţiune.

După ce întrunirea s-a terminat şi textul comunicării către Comandamentul Aliat la Cairo a fost finisat, Ionel Stîrcea a fost desemnat să-l ducă la Snagov pentru a fi transmis prin radio direct şi prin telegramă cifrată lui Alexandru Cretzianu la Ankara. De asemenea, am raportat Suveranului convorbirea mea cu regina Elena şi asigurarea că totul a fost înţeles. Am continuat să dorm în biroul Regelui. Casa părintească din strada Paris era goală, dar fratele meu o folosea periodic. Părinţii mei căpătaseră adăpost la Sinaia în incinta castelelor, invitaţi de Suveran, unde erau protejaţi de bombardamente. În dimineaţa următoare, conform planului dinainte stabilit, Regele programase cîteva ore de zbor cu comandor Udriski.

[op.cit, pp.40-42]

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Istorie si Civilizatie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s