Mircea Ionniţiu, secretarul Regelui Mihai, despre 23 august 1944 (2) Duminică 20 August

Mircea Ionniţiu, „Amintiri şi reflecţiuni”Ed.Enciclopedică, 1993, Capitolul II. 23 august 1944, pp.28-63:

„O dimineaţă la Sinaia, care nu părea deosebită de zilele trecute, Am citit şi analizat buletinele de ştiri ale posturilor de radio străine şi ziarele sosiste de la Bucureşti. La prînz, masa la Foişor, ca de obicei la ora 1. După masă, Regele este informat că au început lupte crîncene pe frontul din Moldova şi că trupele noastre se repliază pe noi poziţii în urma presiunii inamice. Mai tîrziu, aflam că în unele zone replierea s-a transformat în derută, undele unităţi fiind complet nimicite de blindatele sovietice. Prin telefon de la Bucureşti, generalul Sănătescu confirma că situaţia devine din ce în ce mai gravă.

Cu toate că nu eram un amator de ceai, însoţesc pe Rege în salonul reginei Elena care, după obiceiul englezsesc, bea o ceaşcă de ceai în fiecare după masă. Regele dorea să se sfătuiască cu dînsa în legătură cu ştirile de pe front. El ea de părere că ofensiva sovietică urmărea să distrugă acum apărarea de pe frontul Moldovei. Oare a sosit momentul de a scoate România din război, se întreba Regele. Informaţiile sosite sînt încă incomplete şi nesigure. Suveranul decide să plece îndată la Bucureşti, unde va putea să afle mai multe detalii asupra situaţie şi în acelaşi timp să se consulte în secret cu sfătuitorii şi experţii militari înainte de a lua vreo măsură. Îl chem la telefon pe Ionel Stârcea şi-i spun că vom veni la Bucureşti pentru o zi, sub motivul că regele doreşte să încerce unul din avioanele ce se aflau la aeroportul de la Străuleşti. Îi dau de înţeles că în cursul serii trebuie să avem o întrunire la Palat. Noi vom aduce pe generalul Mihail, care se afla la vila sa din Sinaia.

În maşina decapotabilă a Regelui se află Emilian Ionescu şi cu mine, şi, în cîteva clipe mai tîrziu după ce am părăsit castelul se urca şi generalul Mihai. Regele conducea maşina cu uşurinţă şi dibăcie, dar în mare viteză. Trecem prin Cîmpina şi în scurtă vreme ajungem la Ploieşti. Vedem în partea de nord-est a oraşului coloane de fum indicînd că nu toate incendiile de la rafinăria „Româno-Americană” au fost stinse. Aît vineri cît şi sîmbătă, în raiduri succesive, bombardierele americane şi-au concentrat atacul asupra instalaţiilor societăţii americane. Nu încape îndoaiala că şi-au atins obiectivul. După Ploieşti, în satele prin care treceam observ oamenii la horă cu tarafele cîntînd de zor. Azi ţara a fost scutită de bombardament şi sătenii se bucurau de liniştea acestei dumincii. Pe înserat ajungem la Palatul din Calea Victoriei şi ne oprim în faţa Casei Noi unde ne întîmpină Sănătescu şi Stârcea.

Mai tîrziu apar, cîte unul, şi Grigorescu Niculescu-Buzeşti, generalul Aurel Aldea şi colonelul Dumitru Dămăceanu. Sănătescu face o scurtă expunere asupra situaţiei din Moldova. Părerea lui, ca şi a colegilor de la Statul Major, este că ofensiva sovietică este reală şi nu o diversiune. Există speranţe că unele unităţi dislocate din poziţiile lor vor putea să se regrupeze şi să ocupe poziţii noi, dar altele au dispărut cu totul. Unii din jurul mesei împărtăşesc noi informaţii sau impresii culese astăzi.

Regele întreabă pe Dămăceanu cum stă cu pregătirile şi cînd crede că va putea fi gata pentru ca să ocupe punctele strategice din Capitală, ţinînd seama de noile circumstanţe. Înainte de a răspunde, el enumeră dificultăţile pe care le-a întîmpinat căutînd să afle numărul trupelor germane în Capitală şi în restul ţării.

Nici Comandamentul Militar al Capitalei şi nici Statul Major nu avea informaţii precise. După calculele făcute s-a ajuns la o cifră aproximativă de circa 5 mii de soldaţi. Pe lîngă aceştia se adăuga şi numărul unităţilor româneşti din Bucureşti, care erau sub controlul comandanţilor complet devotaţi Mareşaului. Era vorba de jandarmi şi de regimentul de gardă al Mareşalului. Altă problemă o constituia deplasarea unităţilor din împrejurimi, dar care, din pricina situaţiei critice de pe front, erau trimise în Moldova. Înlocuirea lor cu alte trupe urma să aibă loc în cîteva zile. Dămăceanu ne atrage atenţia că aceste noi unităţi, ca şi de altfel cele pe care le înlocuiau, erau formate din recruţi cu foarte puţină instrucţie.

Chiar cu indulgenţă şi noroc, Dămăceanu nu crede că poate începe operaţiile înainte de cinci zile. Deci la 26 august, spune Regele, sîmbătă. Toţi cei reprezenţi reţin această dată. Suveranul spune celor prezenţi că hotărîrea lui este că sîmbătă va sta de vorbă cu Mareşalul şi îi va cere să-i spună clar şi precis care este poziţia adoptată faţă de ieşirea din război a României. Decizia Regelui va fi supusă discuţiilor consiliului politic convocat pentru seara următoare, pe 21 august.

Planul modificat prevedea ca Mareşalul să fie invitat la masă împreună cu Mihai Antonescu. După dejun, la palatul din Calea Victoriei, Regele va discuta cu ei alternativele impuse de situaţia miltiară. Dacă Mareşalul refuză să înceapă negocieri imediate, Regele îl va demite şi va numi un nou guvern, pe baza listei alcătuită de partidele politice. Noul guvern va cere evacuarea armatelor germane de pe teritoriul român, va proclama încetarea ostilităţilor şi va trimite împuterniciţi să semneze armistiţiul de la Cairo. Dacă reprezentanţii partidelor sînt cu toţii de acord, se va comunica aceasta emisarilor români de la Cairo. De asemenea, s-a pregătit o comunicare către Comandamentul Aliat, anunţînd cele de mai sus şi, în acelaşi timp, ceînd sprijin efectiv din partea Aliaţilor, sub forma unui bombardament aerian efectuat de unităţile flotei aeriene asupra unor obiective militare din preajma Bucureştiului şi a unui număr de centre feroviare la graniţa cu Ungaria şi Iugoslavia. Ora 1 după amiaza, în ziua de 26 august, este ora „H”, şi pentru ca şansele de succes să fie mai mari este necesar ca ocuparea punctelor importante ale oraşului să se facă în timpul unei alarme pricinuite de atacul aerian asupra barăcilor germane la nord de aeroportul Băneasa. Nu s-au cerut trupe aeropurtate anglo-americane nici debarcări în regiunea Constanţa. Cînd toţi cei de faţă au fost satisfăcuţi că cererile minime au fost încorporate în comunicare, şedinţa s-a ridicat. Cu toţii am reînoit speranţa că serviciile secrete germane şi român nu ştiu de şedinţele ce se ţin la Palat.

Era trecut acum de miezul nopţii, dar Regele, cu avizul lui Stârcea şi al lui Buzeşti, mi-a spus că a doua zi eu voi călători la Sinaia, pentru ca Regina să fie încunoştiinţată de cele hotărîte în această seară. Cert este că în cazul unei diferenţe de părere între Rege şi Mareşal, acesta va fi arestat şi toată confruntarea va avea loc la Bucureşti. Este probabil că armata germană va interveni. Deoarece grosul trupelor germane se afla la Ploieşti, comunicaţiile între Sinaia şi Bucureşti vor fi întrerupte. Este posibil ca Regele să fie silit să părăsească Palatul şi destinaţia cea mai logică va fi Oltenia. Prudenţa îl îndemna să sfătuiască pe Regină şi anturajul ei să facă pregătirile necesare pentru o eventuală plecare din Sinaia, care se află în calea pe care nemţii o vor folosi pentru a aduce întăriri, sau în caz de înfrîngere, pentru a se retrage. În cazul cînd Regele nu va mai putea comuna direct, Regina, împreună cu suita, vor căuta să capete detalii asupra locului unde se află Regele de la generalul Marin Manafu, comandantul Corpului 1 Teritorial cu sediul la Craiova. Colonelul Raoul Bossy, adjutant regal aflat la Sinaia, va avea comanda convoiului. După ce au plecat ceilalţi, Regele mi-a spus să dorm în biroul său, pentru ca să pot pleca dimineaţă la Siania fără a mai pierde vremea circulînd prin Bucureşti. Am dormit tun.”

[op.cit, pp.28-40]

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Istorie si Civilizatie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s