“Cum învăţa a-şi cunoaşte ţara Măria Sa Mihai”, Prof. Ion Conea (12) Triunghiul de cetăţi dace din Munţii Orăştiei

S’au încheiat, aşa dară, cele două săptămâni de carte în largul naturii din Ţara Haţegului ale Măriei Sale Voevodului.

Mai e oare nevoie, acum la încheiere, să ne întrebăm ce au însemnat ele pentru sufletul şi pentru instrucţia Prinţului moştenitor? Cetitorul care ne-a urmărit va trebui să spună şi el, acum, ceea ce spuneam noi la început: cu greu s’ar fi putut alege, în tot cuprinsul ţării, un mai nimerit, adică mai înzestrat, cadru pentru cursul de sintetizare pe care l-am expus, decât acela al Ţării Haţegului. Nicăieri ideea de patrie nu putea fi înţeleasă şi trăită aşa de viu ca pe bucata aceea de pământ în care stau laolaltă şi alăturea: Sarmizegethusele dace, Sarmizegethusa romană, monumentul victoriei lui Ion Corvin, gorunul lui Horia, mormântul lui Avram Iancu….

Nicăieri, ca acolo, la Poarta de Fier transilvană, unde preotul Pasca spunea Voevodului: „Aici, Măria Ta, oriunde ai săpa cât de puţin în pământ, e sigur că vei găsi oseminte omeneşti”, nicăieri ca acolo nu se poate înţelege mai bine adevărul cuprins în vorbele marelui francez: că patria este un imens, în timp şi în spaţiu, cimitir de înaintaşi autohtoni.

Şi iarăşi, în puţine ale locuri şi regiuni ar fi putut verifica – Copilul, care mâine va fi Regele – adevărul din spusele lui Bălcescu – că România (el, Bălcescu, spunea, propriu zis, Ardealul – n. Ion Conea) este una din cele mai frumoase din ţările semănate de Domnul pe pământ…

Nu putem uita, în adevăr, clipa aceea în care, privind de pe muntele Băleea peste întinsul Ţării Haţegului, Marele Voevod recunoaşte că nici în Alpii Dolomitici, nicăieri n’a putut cuprinde cu ochii o privelişte mai frumoasă decât aceea a Ţării Haţegului, care I se întindea atuncea la picioare….
După cum, iarăşi, nu putem uita nici insistenţa cu care, în ultima zi, la Orăştie, cerea să mergem, cu toată ploaia din acea zi, să vedem şi ruinele Sarmizegethusei celei mari de la Grădiştea Muncelului…

După cum, în sfârşit, nu putem uita nici mărturisirea Majestăţii Sale Regelui că: „ceea ce am văzut că L-a impresionat pe Mihăiţă mai mult şi mult, din tot ce a văzut în cursul celor două săptămâni prin Ţra Haţegului, au fost ruinele cetăţilor dace de la Costeşti”.

Şi dacă-i adevărat că piesagiile sufletului nostru se construiesc după chipul şi asemănarea peisagiilor pe care ochii noştri le iau din lumea exterioară, putem bănui de pe acum în ce chip fericit se contruieşte, pe încetul, în sufletul Regelui de mâine, imaginea pământului şi poporului românesc.

Clasa palatină

Ion Conea, “Cum învăţa a-şi cunoaşte ţara Măria Sa Mihai”, Ed. Cartea Românească, 1936, pp.160-199:

TRIUNGHIUL DE CETĂŢI DACE DIN MUNŢII ORĂŞTIEI

Penultima zi (a XII-a), 21 iunie.

Daci inhaerent montibus (Annaeus Florus).

[„Dacii se ţin ţare în munţi” – citat transcris de Prinţul Mihai]

În lungul hotarului de răsărit al Ţării Haţegului curge, formând el însuşi acest hotar, Streiul. Iar din Strei şi până la Cibin şi Olt, la Turnu Roşu, se întind munţii Sebeşului – numiţi astfel după apa care, izvorând vecină cu Lotrul şi pornind drept spre miazănoapte pentru a merge la Mureş, îi taie drept în două. Munţii Sebeşului, aşa dar. Geografia îi numeşte pe cei din răsărit de apă – munţii Cândrelului, iar pe cei din apus – munţii Surianului, după două din vârfurile cele mai înalte şi mai cacracteristice ale fiecăreia din jumătăţi. Nu există, în toţi Carpaţii României, un alt sector de munţi…

Vezi articol original 1.166 de cuvinte mai mult

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Universale

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s