Cum s-a ales un domn străin în 1866

    1. Filip de Flandra, al doilea fiu al regelui Belgiei, a refuzat. „Ne aflam deodată într-o situaţie dramatică: «puterile garante», care nu comsimţiseră Unirea din 1859 decât pentru durata domniei lui Cuza, puteau profita de ocazie ca să denunţe acordul – se ştia că nici Turcia, nici Austria, nici Rusia nu vedeau cu ochi buni eventuala instalareîn România a unei dinastii străine” (Neagu Djuvara).
    2. Ion Ghica, paşoptist, preşedinte al Guvernului provizoriu, «trimite atunci grabnic la Paris, ca „agent al guvernului provizoriu”, pe Ion Bălăceanu, pentru a-i cere lui Napoleon III un principe străin. Bălăceanu e ales fiindcă-l întâlnise o dată pe împăratul Franţei pe câmpul de război de la Solferino, în 1859, trimis fiind de Cuza” (Neagu Djuvara, care povesteşte ceva 100% inedit la data cea, în 1999, cunoscut „din memoriile lui Bălăceanu, care, din diverse motive, n-au fost încă publicate” până atunci [au apărut în 2002: Amintiri politice şi diplomatice. 1848-1903, trad. din franceză: Georgeta Penelea-Filitti, Bucureşti, Ed. Cavalioti], domnul Djuvara având norocul de a obţine „o copie de la o nepoată a lui Bălăceanu, o baronesă franţuzoaică, decedată între timp”):

„Ministrul francez de externe îl primeşte pe Bălăceanu foarte rece: «Cine-i acest agent al unui guvern revoluţionar care a răsturnat pe un protejat al împăratului? Nu vrem să-l primim». Bălăceanu resuşeşte, prin manevre de culise, să fie totuşi primit de împărat. Îi cere mai întâi iertare pentru răsturnarea lui Cuza, explicându-i motivele, şi îi spune apoi: «Majestate, românii vă cer să ne daţi un domn». Napoleon III, luat prin surprindere, a cerut răgaz să se gândească. A solicitat pe doi dintre mareşalii lui, care au refuzat. Trec peste amănunte. Săptămânile se scurgeau în disperare. Bălăceanu cerea sfaturi în dreapta şi în stânga. După sugestia unui ziarist de oridine italiană, Ubicini, mare simpatizant al românilor – scrisese articole şi cărţi în favoarea cauzei noastre -, merge s-o vadă pe «Madame Cornu», soţia unui pictor francez, fata unei foste cameriste a mamei împăratului -, copilărise cu aceasta când erau în exil. Republicană fiind, era supărată acum că Napoleon III se proclamase împărat! – dar păstrase cu el legături prieteneşti, ca acelea din copilărie, care nu se sting. Doamnei Cornu, după o vreme, i-a venit ideea să-l propună pe tânărul Carol de Hohenzollern, nu fiidcă era rudă (foarte îndepărată) cu regele Prusiei Wilhelm de Hohenzollern, viitor împărat al Germaniei, ci fiindcă se întâmpla a fi nepotul lui Napoleon III pe linie maternă (s.m.V.M.T.). Cele două bunici ale lui Carol erau franţuzoaice şi rude apropiate cu familia lui Napoleon. Doamna Cornu s-a dus la Napoleon III şi i-a zis: «Maiestate, de ce nu-l propuneţi pe nepotul dumneavoastră, Carol de Hohenzollern, care-i locotenent în armata prusacă?». Napoleon III a primit această idee, cu toate că miniştrii lui nu erau de acord să se propună un german, dar lui Napoleon III i-a plăcut foarte mult ideea de a propune o rudă a lui şi l-a îndemnat pe Bălăceanu să ia legătura cu familia Hohenzollern şi cu cancelarul Prusiei, Bismarck (s.m.V.M.T.). A venit apoi Ion Brătianu, şeful Partidului Liberal, şi de asemenea a insistat pe lângă familia Hohenzollern, care l-a început nu era dispusă să accepte propunerea. [….]” (Neagu Djuvara).

3. Contrar a ceea ce am fi tentaţi să credem, persoana lui Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen a fost supus unui plebiscit (vot cenzitar), care l-a validat.

4. Principele Karl a venit în ţară la 10 mai 1866, după ce a călătorit incognito pe la marginea Austriei, care la acel moment se afla în război cu Prusia (14 iunie – 23 august 1866).

@ Am citat din Neagu Djuvara, „O scurtă istorie ilustrată a românilor”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2013

carol_1

Anunțuri

2 comentarii

Din categoria Monarhia salveaza Romania

2 răspunsuri la „Cum s-a ales un domn străin în 1866

  1. Pingback: un tn[r ]n expansiune | Dialog cu Mine Insumi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s