O inadecvare istorică: războiul total contra URSS

„Noi ar trebui acum, după ce o să-i scoatem din Basarabia, să ne oprim la Nistru, zise generalul Ruşeţeanu […]. Războiul nostru s-ar termina mâine (fiindcă sunt sigur că mâine vom cuceri Nistrul) şi ne-am întoarce acasă. Dar carul lui Marte nu se va opri şi nici domnul general Antonescu, cu toate că marile noastre lupte din istorie în care am ieşit învingători au fost lupte de apărare a căminelor noastre şi nu de cucerire a vetrelor altora. De-aia şi existăm! Contaminaţi, vrem să luăm parte la cuceriri, măi băiete! N-ar fi rău! Aşi vrea şi eu să intrăm în conştiinţa altor popoare ca învingători şi în cărţile lor de istorie copiii să citească: Şi în anul cutare ţara noastră fu invadată de cotropitorii români, care o ţinură sub puterea ei o mie de ani. Pe urmă să citească istoria eliberării lor de sub jugul românilor, eliberare pe care s-o sărbătorească pe urmă în fiecare an, să fie adică sărbătoarea lor naţională, în care nu se lucrează şi au loc manifestaţii populare. Dar, măi Ştefane, nu asta e soarta noastră, cu toate că Mahomed al II-lea a mâncat bătaie pe pământurile Moldovei. Vin de la o întâlnire cu conducătorul statului: Odessa e obiectivul nostru, dar armatele române au primit ordin să continue războiul «până la victoria finală». Şi dacă această victorie finală nu vine? E genul de întrebare pe care un popor ca al nostru e întotdeauna obligat să şi-o pună. Până la urmă Ştefan cel Mare s-a împăcat cu turcii, după ce i-a respins de pe pământurile Moldovei. N-am fost turciţi, iată victoria noastră, dar nici n-am avut nesăbuinţa de a cuceri Constantinopolul. Acum o avem! Vrem să cucerim Moscova!” 

– Marin Preda prin generalul Ruşeţeanu, în „Delirul”, Cartea Românească, ed.1975, pp.390-391

Anunțuri

5 comentarii

Din categoria Istorie si Civilizatie

5 răspunsuri la „O inadecvare istorică: războiul total contra URSS

  1. Numai cine are vana de razboinic poate pune in discutie decizia lui Antonescu de a continua razboiul alaturi de nemti pana la ultima consecinta favorabila Romaniei. Romanul are defecte mari: nu vrea sa fie deranjat de la masa, din pat, ii este frica de moarte. Cam asta este profilul democratului de atunci si din toate timpurile. Numai ca au existat momente, cand, contrazicand orice regula, s-au ivit oameni care le-au aratat celor din jur ce inseamna sa sti sa induri foamea, setea, neodihna, frigul, durerea si, mai ales, sa nu-ti fie frica de moarte. Si cu astea i-au tinut pe toti alergatorii dupa liniste, trai bun si intelegere cu inamicul la picioarele lor. Ca pe niste magari. Ion Antonescu este unul dintre ei. Cinste lui si memoriei lui.

  2. „Numai cine are vana de razboinic poate pune in discutie decizia lui Antonescu […]” -> Deci firile paşnice n-au nici un cuvânt de spus? 😦

  3. Nu. Pentru ca razboiul e un lucru prea serios si prea periculos pentru ca sa sa se poata gandi la el un pacifist. Firile pasnice au in general teama de pericol si datorita acestui fapt au si alte preocupari. Exceptie fac cele care sunt predestinate pentru angajament. De orice fel. Nu pare, totusi, ciudat ca doar cei care, atunci, erau preocupati sa-si aranjeze situatia, chiar cu pretul ocuparii tarii de catre rusi, pledeaza pentru oprirea operatiunilor pe Nistru? Aldea, cel care l-a arestat pe Antonescu, se grabea, in 1946, sa o intinda englezeste cu fosta amanta a lui Ica Antonescu, d-ra Gherciu. Despre civili, nu mai vorbesc.

  4. Aş face o disociere: 1. una este pacifismul (adică o atitudine naivă care ignoră problemele sau conflictele reale care stau la baza războaielor – ex: politica de appeasement); 2. alta este atitudinea pacificatoare deplin responsabilă (care încearcă să prevină acele probleme sau conflicte – ex: politica lui Nicolae Titulescu).
    Nu sunt de acord că pentru oprirea războiului pledau doar „cei care, atunci, erau preocupati sa-si aranjeze situatia, chiar cu pretul ocuparii tarii de catre rusi”. Existau, pur şi simplu, soldaţi trimişi pe front care voiau ca războiul să se termine şi să se întoarcă acasă la familia lor! Aş mai menţiona şi cealaltă atitudine, aceea de a „salva ceea ce mai era de salvat” în contextul înfrângerii iminente a Germaniei naziste (pentru ţară, nu pentru sine!), dar văd că dumneavoastră nu credeţi că ar putea exista o asemenea atitudine (nu-i aşa, erau toţi nişte laşi cărora le păsa doar de pielea lor şi nu dădeau doi bani pentru ţară!).

  5. Pai masele largi nici n-au cum sa nu ignore problemele si conflictele, ca de aia sunt mase.
    Politica lui Titulescu a fost iresponsabila insa a fost sprijinita de oculta mondiala, de rusi si de Carol II, atat cat nu i-a deranjat pe englezi, pana in 1936.
    Eu n-am intalnit relatari verbale sau insemnari ale simplilor soldati din care sa reiasa ca ar fi vrut sa se termine razboiul in Est, atata timp cat sefii lor, ofiterii, nu voiau. Oamenii intelegeau sa-si faca datoria. Teama de razboi atunci, practic, la barbati, nu exista. Era ca un fel de datorie care trebuie implinita. Tradarea si dezertarea n-a incoltit in mintile soldatului si ofiterului de pe front, ci in cele ale camarilei. Soldatul si ofiterul de pe front au cracnit, dar n-au uneltit.
    Povestea cu salvarea a ceea ce se mai putea salva au pus-o ca pretext tot anglofilii de la vremea aia. Putem judeca dupa regula epilogului: stim ce s-a intamplat. Tara a fost ocupata de rusi. Si nu cu armele. Ci printr-un act de inalta tradare (exista si legi din 1937 care sanctioneaza actul in sine).
    Regula epilogului ne obliga sa observam ca toti partasii la cardasie, mai putin cei care n-au avut conexiuni externe sau noroc, n-au facut altceva decat sa mimeze coabitarea cu rusii, apoi, sa-si scape pielea. Este foarte trist cand ne gandim ce tineret inimos si angajat a avut aceasta tara si doi regi, unul descreierat, altul troglodit, l-au prapadit, dandu-l prada mortii si abandonului. Pentru marii oameni ai cetatii care au prins timpurile alea, asta e un fel de schelet in dulap. De aia nici nu vor sa auda: nu va priveste pe voi! E doar treaba noastra! Stolnici, daca il injuri pe Carol II, ia foc. Umbla vorba ca ar fi unul din fii lui nelegitimi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s