„Balcic. Micul paradis al României Mari” (2)

„Una peste alta, Cadrilaterul a adus românilor mai multe griji decât motive de satisfacţie. Cu o excepţie: o unică şi splendidă excepţie. Un dar neaşteptat: Balcicul.” – Lucian Boia

De la eveniment, nu ar mai fi de spus prea multe. 

boia paraschivescu 5.12.2013

Ca şi în evenimentul anterior de la Târgul de carte Gaudeamus (sâmbătă, 23 noiembrie a.c.), desfăşurat în aceeaşi „formulă” (noua ediţie „Capcanele istoriei….”, avanpremieră „Balcic. O carte despre micul paradis al României Mari”, invitat: Radu Paraschivescu), Lucian Boia ne-a mărturisit că, după ce scrie o carte, ajunge eventual să se distanţeze de ea, apropiindu-se aproape total de cartea la care scrie în momentul respectiv; este şi capul „Capcanelor istoriei” – de care, după noua ediţie revizuită şi adăugită (a III-a), mărturiseşte că „s-a despărţit total”, în sensul în care nu va mai lansa vreo nouă ediţie modificată. Totuşi (ne-a atenţionat) dacă domnia sa a renunţat la această carte, nu înseamnă că trebuie şi noi (cititorii, şi, în general, publicul) să renunţe la ea. [Personal, cred că această atitudine arată că domnul Boia este o persoană creativă – de o creativitate aproape ferventă 🙂 De altfel, au fost şi sunt destui scriitori care, parcă nefiind mulţumiţi de ce au scris deja, trec imediat la o nouă carte, la un nou proiect]. De aceea, domnul Lucian Boia a trecut destul de rapid de la „vechea carte” (publicată, totuşi, în 2011!) la subiectul „noii cărţi” (ce va fi lansată):

Bineînţeles, nu se poate vorbi despre Balcic fără a se face referire la personalitatea Reginei Maria. Profitând de „timpul generos” dedicat evenimentului (o oră, comparativ cu cele 30 de minute permise la Târgul Gaudeamus), autorul ne-a citit mai multe pasaje – multe dintre ele vizând-o pe Regina Maria, incluzând citate din jurnalul ei („probabil cel mai amplu jurnal ţinut de o personalitate românească din perioada interbelică”) şi atingând subiecte şi „tangenţiale” (neincluderea ei în Regenţă, relaţia cu fiul ei, Carol al II-lea, şi alte asemenea subiecte).   

La final, aşteptând „la coadă” pentru un autograf, am auzit o lămurire dată de domnul Lucian Boia privind felul în care se citeşte numele românesc al oraşului: este Balcic, cu accent pe „i” şi „cic” scurt, nu Balcic, cu un „a” lung (cum se pronunţă în bulgăreşte).

Ce-ar mai fi de scris, decât că aşteptăm noua carte cu interes? 🙂

@ Foto via Facebook Humanitas Cişmigiu.

 

Anunțuri

2 comentarii

Din categoria Istorie si Civilizatie

2 răspunsuri la „„Balcic. Micul paradis al României Mari” (2)

  1. Pingback: Editura “Cumanitas”, între Matei Cazacu şi Neagu Djuvara | tudorvisanmiu

  2. Pingback: Recapitulare (25) Copacul cu răvaşe | tudorvisanmiu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s