Cine sunt autorii cântecului „Treceţi, batalioane române, Carpaţii”?

UPDATE (13 ianuarie 2014)! Concluzii preliminare referitoare la originea cântecului “Treceţi, batalioane române, Carpaţii”.

Deşi cântecul „Treceţi, batalioane române, Carpaţii” este des cântat în zilele noastre, impresia mea este că nu avem prea multe informaţii despre acest cânt. În mod particular:

      1. Când a apărut aceast cântec? 
      2. Cine este autorul versurilor?
      3. Cine este autorul muzicii (compozitorul)?

(aici, în interpretarea lui Vasile Şeicaru, cântăreţ contemporan – n.1951)

Deşi, la momentul de faţă, nu am găsit răspunsuri entru aceste întrebări, pot oferi câteva consideraţii şi informaţii:

1) Cântecul – în forma actuală – a apărut probabil după Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia (1 decembrie 1918), după cum sugerează strofa a 5-a: 

Cu săbii făcură Unirea, ce inimi
Spre Alba cu toţii mergeam
Toţi oamenii ţării semnau întregirea
Voinţa întregului neam

Este posibil să fi apărut în timpul campaniei din 1918-1919 (cu războiul împotriva Ungariei socialiste), dar forme diferite se poate să fi circulat dinainte.

În acest sens vine mărturia profesorului Ion Rotaru:

– Stiu de la tatal meu, care a participat la cele doua campanii de eliberare a Ardealului (1916 si 1919), iar intre ele a luptat la Marasesti. A mers calare, cu Regimentul 7 Rosiori, de la Chisinau pana la Viena. Mai avea niste bancnote emise de Bella Kuhn, dar le-a pierdut. Erau bune acum pentru un muzeu. Pe timpul marsului, in campania din 1919 de inabusire a revolutiei rosii, condusa de Bella Kuhn, si de eliberare a Transilvaniei si de consfintire a Marii Uniri, rosiorii nostri cantau marsurile Eroi au fost, eroi sunt inca, Hora de la Plevna, Treceti, batalioane romane, Carpatii (s.m.), precum si romante militare.

Această informaţia apare şi în ”Luptele Românilor cu bolșevicii în Siberia 1918-1920” de Simion Ghișa (Ed. Marist, 2009): în februarie 1919, voluntarii din ”Legiunea Română de Voluntari Transilvăneni – Bucovineni” deja cunoşteau o versiune (destul de diferită) a cântului ”Treceți batalioane……..” (op.cit, p.163) [apud contras June 05, 2011 01:36 pm]:  

„Ardealul, Ardealul
Ardealul ne cheamă
Visam de când eram copii
Să trecem Carpaţii
Ne trebuie Ardealul,
De-o fi să ne-ngroape de vii!”

În memoriile sale, Virgil Alexandru Dragalina, fiul generalului Ion Dragalina, ar fi afirmat că, încă din 1915, în şcoli, barăci şi pe străzi, se puteau auzi cântece care cereau războiul împotriva Puterilor Centrale – inclusiv „Treceţi batalioane române, Carpatii” [apud contras November 12, 2011 01:10 pm]. Pe atunci, 3 din primele 4 strofe ale cântecului erau aceleaşi ca cele de azi (prima probabil a fost adăugată post-facto):

Un cântec istoric ne-aduce aminte
Că fraţii în veci vor fi fraţi
Un cântec de luptă bătrân ca Unirea
Voi, compatrioţi, ascultaţi

Treceţi, batalioane române, Carpaţi
La arme cu frunze şi flori
V-aşteaptă izbânda, v-aşteaptă şi fraţii
Cu inima la trecători

Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă
Nădejdea e numai la noi
Sărută-ţi, copile, părinţii şi fraţii
Şi-apoi să mergem la război

’Nainte, ’nainte spre marea Unire
Hotarul nedrept să-l zdrobim
Să trecem Carpaţii, ne trebuie Ardealul
De-o fi se ne-ngropăm de vii”

Aparent, corul Bărbătesc din Finteușul Mare, Maramureș, fondat la 1 decembrie 1918 de preotul Valer Dragoș şi învăţătorii Gavril Bogdan, Nistor Dragoş încă cântă versiunea originală, din timpul Primului Război Mondial, care sună astfel:

Treceţi batalioane române, Carpaţii
La arme cu frunze şi flori
V-aşteaptă izbânda, v-aşteaptă şi fraţii
Cu inima la trecători

Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă
Nădejdea e numai la noi
Sărută-ţi copile părinţii şi fraţii
Şi-apoi să mergem la război

‘Nainte! ‘Nainte cu sabia-n mână,
Hotarul nedrept să-l zdrobim
Să trecem Carpaţii, ne trebuie Ardealul
De-o fi să ne-ngropăm de vii.
 

Notă: o diferenţă – în actuala versiune, primul vers al strofei a 4-a este „’Nainte, ’nainte spre marea Unire„. Sintagma «marea Unire» probabil nu era folosită pe atunci (în 1916), versul original fiind probabil ‘Nainte! ‘Nainte cu sabia-n mână„.

O versiune diferită o cântă, în zilele noastre, cu puţine diferenţe melodice, Nicolae Furdui Iancu (n.1955): 

Un cantec istoric ne-aduce aminte,
Ca fratii in veci vor fi frati.
Un cantec istoric batran ca unirea,
Voi compatrioti ascultati,
Un cantec istoric batran ca unirea,
Voi compatrioti ascultati.

Treceti batalioane romane Crapatii
La arme cu frunze si flori,
V-asteapta izbanda, v-asteapta si fratii
Cu inima la trecatori,
V-asteapta izbanda, v-asteapta si fratii
Cu inima in trei culori.

Ardealul, Banatul, Crisana ne cheama,
Nadejdea e numai la noi,
Saruta-ti, copile, parintii si fratii,
Si-apoi sa mergem la razboi,
Saruta-ti, copile, parintii si fratii,
Si-apoi sa mergem la razboi,

‘Nainte, ‘nainte, cu sabia-n mana,
Hotarul nedrept sa-l zdrobim,
Sa trecem Carpatii, ne trebuie Ardealul,
De-ar fi sa ne-ngropam de vii,
Sa trecem Carpatii, ne trebuie Ardealul,
De-ar fi sa ne-ngropam de viï,


………

Astfel, am putea formula o primă concluzie: 3 strofe ale cântecului (în versiunea „cenaclistă”, o strofă dintre cele originale se repetă la final) datează încă din perioada Primului Război Mondial (1914-1918); este posibil ca celelalte 6 strofe să se fi adăugat ulterior.  

 întrebarea ar trebui, deci, refomurlată: De când datează actuala formă a cântecului „Treceţi, batalioane române, Carpaţii”?

O posibilitate ar fi ca modificarea cântecului să fi avut loc în timpul Cenaclului Flacăra (1973-1985), care a redescoperit asemenea vechi cânturi (şi le-a exploatat „din plin”).

Strofele evident scrise în mod evident post facto sunt 1-a:

„Un cântec istoric ne-aduce aminte
Că fraţii în veci vor fi fraţi
Un cântec de luptă bătrân ca Unirea
Voi, compatrioţi, ascultaţi.”

a 5-a: 

„Cu săbii făcură Unirea, ce inimi
Spre Alba cu toţii mergeam
Toţi oamenii ţării semnau întregirea
Voinţa întregului neam.”

şi a 7-a: 

„Aceasta-i povestea Ardealului nostru
Şi-a neamului nostru viteaz
Istoria-ntreagă cu lupte şi jertfe
Trăieşte-n Unirea de azi

Mai este, de asemenea, o strofă „suspectă” – a 9-a, penultima:

„Vrem linişte-n ţară şi pace în lume
Dar dac-ar veni vreun blestem
Carpaţii şi fraţii sări-vor ca unul
Urmând comandantul suprem

În cazul de faţă, cine este „comandantul suprem” dacă nu „Capul Oştirii”, adică Regele? Oare se referă la titulatura de „comandantul suprem al forțelor armate” (pe care Nicolae Ceauşescu a deţinut-o ca Preşedinte al Republicii Socialiste România), într-o încercare de «cenzurare» a Majestăţii Sale?

2) Despre autorul versurilor n-am găsit informaţii. Probabil, pentru versiunea originală, este anonim. În schimb, poate am putea găsi pe cel care a „completat-o”, realizând forma actuală a imnului.

O propunere ar fi membrul Cenaclului Flacăra, Victor Socaciu (n. 1953).

3) Despre compozitor, unul dintre numele vehiculate este Iosif Romulus Botto („organizatorul a peste 30 de coruri şi fanfare din Banat şi Transilvania din perioada interbelică”), născut la 2 noiembrie 1904, în a cărui activitate am găsit mai multe interferenţe, în activitatea sa muzicală, cu armata: 

Studiile muzicale le-a început în cadrul fanfarei Regimentului 93 Infanterie din Oradea (1918-1922) [….]

Instructor-dirijor la Fanfara Centrului de Instrucţie nr. 12 din Oradea (1932-1936), şef de muzică militară la Regimentul nr. 93 infanterie din Arad (1936-1947) [….]

Conform „imnografiei” sale, a scris atât muzică pentru fanfară cât şi muzică corală. La ultima categorie apare şi cântecul nostru: 

Treceţi batalioane române, Carpaţii, cor bărbătesc, Arad, 1942.

Apar, de la început, două probleme:

  • În decembrie 1918, I.R. Botto avea 14 ani, deabia începuse studiile muzicale în cadrul fanfarei Regimentului 93 Infanterie din Oradea – şi, de aici, vine întrebarea: Ar fi putut compune această muzică atunci?
  • Mai vine apoi întrebarea: de ce „Treceţi….” este datat «1942»

O notă: conform mărturiei generalului (r) Ion A. Şuţa din „Veteranii pe drumul onoarei și jertfei (1941-1945): spre cetățile de pe Nistru: mărturii, episoade, documente privind acțiunile Armatei române în campania de eliberare a Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herța) 22 iunie-26 iulie 1941”, editat de Asociația Națională a Veteranilor de Război (București, Ed. Vasile Cârlova, 1996, 575 pag.), la 22 iunie 1941 (Ion A. Şuţa fiind student al Şcolii de Ofiţeri de Infanterie din Sibiu detaşat la Bucureşti), când a început campania Armatei Române împotriva Uniunii Sovietice, populaţia Bucureştiului s-a manifestat pe străzi, mărşăluind spre centrul capitalei împreună cu unităţi militare şi cântând cântece patriotice indicate de comandanţi – între care „Eroi au fost” şi „Treceţi batalioane române, Carpaţii” (op.cit., p.118) [apud contras – February 13, 2011 12:17 pm].

……………..

Legat de muzică, aparent, există mai multe cânturi cu melodii similare:

Referitor la „versuri poloneze”, domnul Dan Ghenea remarcă, cu multă subtilitate şi atenţie asupra detaliilor de sens, asemănări între cântecul „Treceţi batalioane române, Carpaţii!” şi imnul naţional al poloniei, „Mazurek Dąbrowskiego” (Mazurca lui Dąbrowski) – a cărui versuri au fost scrise între 16-19 iulie 1797 de către Józef Wybicki, într-un anumit context istoric [1] (autorul muzicii este necunoscut) – [versurile în poloneză şi traducerea în engleză pot fi consultate aici]: 

  • În cântecul polonez (Marzurca):

(ultimele două versuri din prima strofă)  

„Co nam obca przemoc wzięła,
Szablą odbierzemy.”

[Ceea ce duşmanul ne-a luat cu forţa
Să luăm înapoi cu sabia]

În cântecul românesc:

„‘Nainte! ‘Nainte cu sabia-n mână,
Hotarul nedrept sa-l zdrobim.”

  • În cântecul polonez (Mazurca):

(ultima strofă, a 4-a): 

„Już tam ojciec do swej Basi
Mówi zapłakany —
Słuchaj jeno, pono nasi
Biją w tarabany.”

[Un tată în lacrimi
îi spune Basiei,
Ascultă, draga mea,
Băieţii noştri bat tarabanele un fel de tobe -]

În cântecul românesc: 

„Sărută-ţi, copile, părinţii şi fraţii
Şi-apoi să mergem la război.”

  • În celălalt cântec polonez („Infanteria”): 

Primul vers din referen: „Maszerują strzelcy, maszerują” [Soldaţii mărşăluiesc, mărşăluiesc] seamănă cu al nostru „‘Nainte, ‘nainte”.

De asemenea, atmosfera sobră din a treia strofă: 

„Nie grają im surmy, nie huczy im róg,
A śmierć im pod stopy się miota,
Lecz w pierwszym szeregu podąża na bój
Piechota, ta szara piechota.”

[Nici Zurnele, nici cornurile nu vor cânta pentru ei
Moartea îi ameninţă la top pasul
Dar eimerg să lupte în primul rând
Infanteria, infanteria gri]

mi se pare atât de diferită de astmofera triumfală din strofa a 2-a a cântecului nostru:

„Treceţi, batalioane române, Carpaţi
La arme cu frunze şi flori
V-aşteaptă izbânda, v-aşteaptă şi fraţii
Cu inima la trecători.”

amintindu-mi mai degrabă de ultimele două versuri din strofa a 4-a: 

„Să trecem Carpaţii, ne trebuie Ardealul
De-o fi se ne-ngropăm de vii.”

________

Note: [1] După a treia împărţire a Poloniei (1795) între Prusia, Austria şi Rusia a şters statul polonez de pe hartă (existent sub forma unui „Commonwealth polonezo-lituanian”), mulţi polonezi au emigrat de pe teritoriul iniţial în Franţa, unde, după doi ani, în 1797, au format „Legiunile poloneze” ale Armatei franceze – cel mai cunoscut comandant al acestora fiind generalul Jan Henryk Dąbrowski. Scopul cântecului „Mazurek Dąbrowskiego” era de a creşte moralul soldaţilor polonezi, oferindu-le ideea că deşi naţiunea poloneză îşi pierduse independenţa, acest ideal nu va dispărea atâta timp cât polonezii sunt încă în viaţă şi luptă în numele ei. Cântecul a fost adoptat în mod oficial drept imn al Poloniei în 1926.

@ Documentare: 

Anunțuri

9 comentarii

Din categoria Istorie si Civilizatie, Jurnal

9 răspunsuri la „Cine sunt autorii cântecului „Treceţi, batalioane române, Carpaţii”?

  1. strofa a noua imi pare un produs foarte plauzibil al cenaclului flacara, caz in care comandantul suprem ar fi ceausescu; de altfel titulatura oficiala, constitutionala, a regilor Romaniei era de „cap al ostirii”

  2. Într-adevăr, este plauzibil. Mulţumesc pentru idee.

  3. Uitasem sa dau like. Oricum, „like” e cam putin pentru un articol atat de documentat. Mi-a dat idei si varianta poloneza a melodiei. In legatura cu versurile. S-ar putea ca autorul sa se fi inspirat din marsurile poloneze si in privinta unor versuri:
    „‘Nainte, ‘nainte, cu sabia-n mana,
    Hotarul nedrept sa-l zdrobim” seamana destul de bine cu
    Co nam obca przemoc wzięła,
    Szablą odbierzemy. (Ceea ce dusmanul ne-a luat cu forta/ Sa luam inapoi cu sabia) Sunt ultimele doua versuri din prima strofa a imnului national polonez (Marsul lui Dombrovski).
    Mai exista o asemanare intre strofa ultima a MD
    Już tam ojciec do swej Basi
    Mówi zapłakany —
    Słuchaj jeno, pono nasi
    Biją w tarabany. (Un tata in lacrimi ii spune Basiei, Asculta draga mea, baietii nostri bat darabanele)
    si
    Sărută-ţi, copile, părinţii şi fraţii/Şi-apoi să mergem la război

  4. În documentare, am beneficiat de spaţiul plin de contribuţii a diverşi participanţi, unde s-a discutat această temă: http://www.worldwar2.ro/forum/index.php?showtopic=5954&st=0
    Contribuţia mea personală este destul de infimă – doar am structurat informaţiile găsite acolo (nu am verificat referinţele bibliografice) şi am făcut câteva observaţii privitoare la versuri.
    ***
    Vă mulţumesc pentru subtilele asemănări între cântecul nostru şi imnul Poloniei. Versurile datează din 1797, deci, în mod clar, ar fi putut inspira şi cântecul nostru.

  5. Mihai

    Ia legatura cu Maestrul Grigore Lese, cu siguanta stie.De exemplu, el a afirmat la o emisiune ca melodia „Asa-i romanul” este o prelucrare dupa un cantec unguresc.

  6. Dragă Mihai,
    Pot spune că, într-un fel, îl cunosc pe domnul Grigore Leşe (se cunoaşte cu tatăl meu); când o să mai am ocazia de a-l întâlni (poate după concertul domneii sale de la Ateneu), o să-i pun această întrebare.
    Îţi mulţumesc pentru bunul sfat!

  7. Pingback: Recapitulare (25) Copacul cu răvaşe | tudorvisanmiu

  8. Pingback: Concluzii preliminare referitoare la originea cântecului “Treceţi, batalioane române, Carpaţii” | tudorvisanmiu

  9. Livia Cristescu

    Sunt multumita de noutatile de aici.Stiu cantecul de la tatal meu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s