Cortul de pe şinele de tren

Roţile se învârtesc, se învârtesc, se învârtesc. Este noapte. Trenul merge. Pasagerii sunt liniştiţi, aşteaptă să ajungă la destinaţie. Unii sunt bătrâni care se întorc la căminul lor după ce au făcut o vizită la nepoţi, alţii sunt domni care aşteaptă căldura primitoare a locuinţei lor după ce au fost la muncă, iar printre ei se află şi copii, probabil întorşi de la ţară, de la bunicii lor. Toţi sunt liniştiţi, obosiţi după o zi plină, aşteaptă să ajungă la destinaţie când, deodată,  trenul se opreşte….. brusc. Toţi pasagerii sunt aruncaţi spre perete. Cei mai mulţi se rănesc. Alţii, mai norocoşi, tot nu scapă fără o zgârietură. După ce îşi revin, nedumeriţi şi speriaţi, coboară din locomotivă şi văd, în mijlocul şinelor de tren, un cort. Lângă acest adăpost se află conductorul, ieşit din tren, evident foarte furios (adică cu o mânie care nu poate fi descrisă în cuvinte), ţipând la un om care se uită cu ochi nedumeriţi la el. “De ce măi stai pe şinele de tren? Nu ştii că este interzis?”. Iar omul, nepăsător, îi zice, de parcă locomotiva i-a deranjat somnul: “Păi stau…..”

Care este diferenţa între un cort de pe şinele de tren şi o maşină de pe traseul unui troleibuz? După cum probabil ştiţi, troleibuzul nu este ca un autobuz, ci mai degrabă ca un tramvai. Nu are şine, dar depinde de un  troleu, un cablu care alimentează acest mijloc de transport în comun. Un troleibuz are un traseu prestabilit, pe care îl repetă de nenumărate ori. De multe ori chiar m-am întrebat: “De ce îi trebuie troleibuzului un şofer? Nu poate merge automat?” Pe 6 octombrie, mi-am găsit răspuns. Să spunem că era ora 6:47. Mă întorceam de la şcoală. Eram în troleibuz. Aşteptam să ajung la staţie ca să cobor. Ca pasagerul unui tren de noapte, eram liniştit, lângă mine erau bătrâni şi oameni mari. Toţi ne gândeam la ale noastre cănd, deodată, se aude un claxon… autobuzul se opreşte, dar măcar nu brusc. Ce-mi văd ochii? O maşină. Stă în mijlocul traseului acestui troleibuz. Şoferul este, fireşte, foarte mâniat. “De ce mă stai pe traseul troleibuzului? Nu ştii că este interzis?”. Iar omul, un tânăr bine îmbrăcat, zice nepăsător, de parcă i-am întrerupt aşteptarea: “Păi stau….”.

Ce fel de om este acela care nu respectă normele de circulaţie, se consideră cea mai importantă persoană de pe şosea, aşteaptă în mijlocul străzii şi nu opreşte din drum o simplă maşină, a cărei traseu este provizoriu şi care are cel mult 4 pasageri, ci un troleibuzcare face acelaşi drum de mii de ori şi care are zeci de oameni în el!?! Cum să fii atât de inconştient? Ah, aşteptarea asta…. când are să se termine? Şi nu aşteptarea tânărului din maşină de pe traseul troleibuzului, nu al nenorocitului cu cortul de pe şinele de tren, nu al şoferului care stă blocat în trafic de câteva ore, ci a oamenilor care aşteaptă, parcă în zadar, ceea ce numesc SCHIMBAREA (în bine), şi nu atât a majorităţii clasei politice, cât a acelor reprezentanţi ai  legii care…. nu sunt prea încântaţi de meseria lor. De ce staţi, domnule poliţist, fără să faceţi nimic? Nu vedeţi că acei oameni încalcă legislaţia rutieră?“Păi stau….”

(republicat de pe Vindecătoru’ – 20 octombrie 2011, joi)

Post Scriptum: Citind acest articol, Adrian Stan a fost înclinat să dea (din ce în ce) mai multă dreptate Cristinei Micşa şi al ei homeschooling. Totuşi, în cazul de faţă, problema nu este cu învăţatul, ci cu circulaţia, adică – cum spune Răsvan – „Cînd e vorba de liceul Gh. Lazăr, problema nu e şcoala, ci drumul pînă la ea”. Un alt caz nefericit care a avut loc în autobuz (care circulă câteodată pe traseul troleibuzului) a fost la 21 octombrie, când „doi cetăţeni a căror datorie nobilă este să colecteze deşeuri şi-au suit tomberonul în maşină (nu cred că trebuie să vă spun după câte “complimente” din partea pasagerilor au coborat din autovehicul)”. Spre a clarifica traseul nostru (al meu şi fratelui meu), noi luăm (luam) troleibuzul două staţii, după care mergem cu metroul prin staţiile Universitate – Piaţa Romană – Piaţa Victoriei – Aviatorilor (drum în care, din fericire, au loc mai puţine „incidente”).

Anunțuri

2 comentarii

Din categoria Omul Joi

2 răspunsuri la „Cortul de pe şinele de tren

  1. Pingback: Recapitulare (11) Cum să lecuieşti un fanatic? | tudorvisanmiu

  2. Pingback: un tn[r ]n expansiune | Dialog cu Mine Insumi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s