Lupa pentru litere

“Lui Radu Vişan, dedic această carte despre raţiune şi iubire, cu prietenie şi preţuirea autorului, şi cu multă încredere pentru adevărata intelectualitate de care dă dovadă. (semnătura). 30 aprilie ‘72”

Aceasta este dedicaţia de acum 40 de ani scrisă de regretatul Alexandru “Alecu” Paleologu pe prima pagină a volumului “Bunul simţ ca paradox”, pentru tatăl meu.
Într-adevăr, textul este foarte frumos. A fost  încurajator pentru tatăl meu să primească o astfel de dedicaţie de la un astfel de om când nici nu împlinise 20 de ani, însă ceea ce mi-a atras atenţia nu este atât frumuseţea exprimării cât un mic detaliu: “pentru” este tăiat cu un pix negru. Deasupra sa este scris, cu acelaşi pix, “în”. Lângă “în” este o steluţă, care nu te duce cu gândul la astrele de pe bolta cerească, ci la josul paginii, unde dl. Paleologu, înmânând cartea tatălui meu şi recitind dedicaţia, şi-a dat seama de greşeala comisă, motiv pentru care l-a rugat pe tatal meu să scrie: “corectat de mine, care prefer să nu dau semne de agramatism (semnătura)”. Aşa e, corect este “(am) multă încredere în adevărata intelectualitate”, nu “pentru”, dar cine şi-ar fi dat seama dacă nu era această corectură?

Adevărul este că de multe ori facem greşale în exprimare şi nici nu ne dăm seama. Fie folosim forme arhaice care sunt învechite, fie facem pleonasme. Câteodată, când un om din sfera politică zice că: “Nu toţi avem succesuri”, îl acuzăm că nu ştie a vorbi limba română, că nu ştie care este pluralul corect al cuvintelor, dar când vreo personalitate care are treabă cu mijloacele mass-media greşeşte, mulţi nici nu realizăm. Acest lucru se datorează probabil faptului că limba română a fost supusă unui continuu şi permanent proces de schimbare: dacă acum 200 de ani Asachi zicea “prestre” şi “nouri”, noi zicem “nori” şi “peste”; acum 50 de ani mâncam “pîine”, azi mâncăm “pâine”. Mie mi-ar place să putem vorbi şi noi ca un popor cu o limbă modernă, să avem şi noi o ortografie corectăTrebuiesc impuse formele din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, pe care să nu-l mai schimbăm din zece în zece ani de zile. Aş fi bucuros dacă ai putea să aflii imediat dacă ai comis vreo greşeală gramaticală. Am putea să purtăm după noi un detector, care să bâzâie când greşim (şi cred că ar bâzâi cam des!). Eu am comis propriile mele greşeli care îmi aparţin în acest articol.
Dacă aţi identificat toate aceste greşeli, atunci aţi supus acest articol fie analizei temeinice a unei lupe pentru litereochean pentru cuvintemicroscop propoziţional şi, eventual, unui telescop pentru texte (ori un caleidoscop pentru volume). Totuşi, eu am o salvare: pot invoca licenţa literară. Dar cei care nu au tangenţe cu domeniul literari ce fac? Ei, sărmanii,  vor fi acuzaţi de agramatism. Iar greşelile gramaticale ne urmăresc în fiecare zi. 

Mult e dulce şi frumoasă limba ce-o vorbim!… Dar păcat de ea, că zi de zi o tot pocim!…

 (republicat de pe Vindecătoru’ – 13 octombrie 2011, joi)

Post Scriptum: Redau, din discuţia de pe marginea acestui text, câteva idei principale:
– În cele din urmă, cel mai important lucru la un text nu este forma (dacă este supergramaticat sau supergramat) şi – cu toate că acesta din urmă necesită un efort suplimentar (deşi primul cere mai multe consultări ale dicţionarului explicativ) – mai mult interesează ideia, sinceritatea şi mai ales bunul simţ (Octav Mihăiescu)

– Normele academice ale limbii române sunt într-o continuă schimbare, cu fiecare Dicţionar Ortografic, Ortoepic şi Morfologic (DOOM) apărând noi forme pentru anumite cuvinte; definitivarea acestora şi „cristalizarea (formei) cuvintelor” este o necesitate socială.

„Punerea la zid a celor care comit greşeli gramaticale este o mârlanie fiţe de ciumete dâmboviţean, care – din lipsă de idei, de o minte santoasa -, pentru a se umfla în pene, se agaţă de greşelile gramticale (lucru constatat la toate nivelele). (Până la urmă), nu suntem toţi filologi” (Octav Mihăiescu).
Ex: Personal, deşi astfel de lucruri fac „deliciul presei”, consider că nu trebuie taxate public greşelile gramaticale doar atunci când sunt făcute de politicieni; un exemplu infam este faptul că Elena Băsescu a utilizat o formă de plural greşită al substantivului „succes” („succesuri” în loc de „succese”) – lucru care nu este un temei pentru un atac la adresa inteligenţei dânsei, deoarece din alte două exemple cu aceeaşi terminaţie (dres, fes) ar rezulta o cu totul altă formă de plural (dresuri, fesuri) (dacă spui „fese” mai apari la Cârcotaşi) (Vişan-Miu Tudor).

Evidenţierea normelor corecte ale limbii române trebuie făcută într-un mod elegant, academic. Un contra-exemplu este rubrica „Bă, pocăiţilor, NU SE PUNE VIRGULĂ ÎNTRE SUBIECT ŞI PREDICAT”, de pe blogul „România evanghelică” moderat de Alin Cristea (Octav Mihăescu). Exemple sunt blogul regretatului (fost senator) George Pruteanu (Octav Mihăescu) şi esmisiunea „Corect” de pe TVR1  (Mitică Holhos).

– Corectarea propriilor greşeli trebuie făcută cu auto-îngăduinţă, fără frustrarea de a nu fi scris corect în propria limbă ori de a fi corectat de alţii.

Anunțuri

3 comentarii

Din categoria Omul Joi

3 răspunsuri la „Lupa pentru litere

  1. Mă uit și în jurul meu la oameni care pretind a fi jurnaliști, studenți de nota 10 sau chiar bloggeri și care folosesc greșit limba română. Nu mai vorbesc de o mare masă de ingineri care susțin că există multe alte lucruri mult mai importante decât a vorbi corect limba română. Fapt ce mă îngrijorează serios.
    (mesaj spam din articolul „De ce am uitat limba română?” de Andreea Marc -> mulţumesc programului care-mi umple cutia cu spam cu toate trimiterile utile pe care le face; am şters „linkul de persuasiune” – n.n.moderator)

  2. Pingback: Recapitulare (11) Cum să lecuieşti un fanatic? | tudorvisanmiu

  3. Pingback: un tn[r ]n expansiune | Dialog cu Mine Insumi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s