Model de rezvolvare a Variantei 7, subiectul oficial al evaluării naţionale la limba şi literatura română 2010 – 2011 pentru elevii clasei a VIII-a

(pentru elevii care vor da examenul de capacitate la sfârşitul clasei a VIII-a): 

Menţiune de început: Recomand “aprovizionarea” cu cel puţin trei pixuri de acelaşi fel (pentru “confort emoţional”). Nu se pot folosi pixuri ori păstă corectoare. Textul trebuie aşezat corect în pagină, în sensul în care se va lăsa pe toată lungimea hârtiei o distanţă de două degete (ca o distanţă pe fila oricărui caiet), iar – într-o compunere – se va mai lăsa un alineat suplimentar, de un deget şi jumătate. Textul trebuie dus până în capătul foii, aspect pentru care sugerez scrierea mai mică sau mai mare a unui cuvânt decât despărţirea în silabe (totuşi, acest lucru rămâne la latitudinea voastră). Timpul de lucru este de DOUĂ ORE.

[Rezolvarea Variantei 7, extrasă drept subiectul oficial al evaluării naţionale (nume pompos pentru “examenul de capacitate” – n.n. Adrian Stan) la limba şi literatura română de la sfârşitul anului şcolar 2010 – 2011, timp în care subsemnatul, Vişan-Miu R. Tudor, mă aflam la sfârşitul gimnaziului]:

 

SUBIECTUL I

A. (este recomandat ca răspunsul cerinţelor să fie dat într-un enunţ, şi nu telegrafic)

1. Sinonime pentru cuvintele date sunt: odată – cândva; pom – copac; fetele – fiicele.

(sinonimele trebuie să fie contextuale şi să aibă o formă echivalentă cu partea de vorbire respectivă)

2. Virgula, semn de punctuaţie, are rolul gramatical de a despărţi construcţia în cazul vocativ (substantivul comun “bunică” însoţit de adjectivul “dragă”) de restul propoziţiei.

(În cazul cratimei, semn de ortografie, se va căuta rolul gramatical de despărţire a două părţi de vorbire, rolul fonetic de elidare a unei vocale şi – în special într-un text liric – rolul prozodic de a păstra măsura şi ritmul poeziei, dând muzicalitate textului)

3. Două structuri care surprind repere ale spaţiului descris sunt: şi-n curtea acelui împărat, prin înălţimile nestrăbătute de ochiul omenesc.

(când am dat această evaluare, am făcut greşeala de a selecta o construcţie spaţială “curtea împărătească” şi un indice temporal (!), “odată” – nici măcar în construcţie, “a fost odată” – gândindu-mă că respectiva grădină era efemeră şi, prin urmare, este importantă menţiunea că ea a existat cândva, fiind posibil să fi dispărut cu trecerea timpului şi – prin urmare – locul respectiv să se fi modificat, însă, în acest caz, nu mai putem vorbi de “spaţiul descris” ci de cel posterior descrierii; am pierdut 0,6 puncte)

4. Numele a două moduri de expunere utilizate în text sunt naraţiunea şi dialogul (ori descrierea).

(modurile de expunere dintr-un text epic pot fi naraţiunea, dialogul, descrierea şi monologul)

5. Ideea exprimată de structura dată este că toţi călătorii care au încercat să escaladeze pomul foarte înalt nu au izbutit, în ciuda tuturor aşteptărilor faţă de oameni de o aşa faimă. Astfel, este pusă în evidenţă dificultatea sarcinii de a atinge vârful copacului, descris ca fiind de neatins (vizual, nu fizic!) încă din expoziţiune (“un pom atât de înalt, încât nimeni nu era în stare să-i vadă vârful”).

 

B. (în demonstrarea apartenenţei unei opere la o anumită specie literară trebuie avut în vedere trăsăturile definitorii ale speciei, ilustrate cu exemple adecvate din text; ideile trebuie exprimate clar, coerent şi concis, pe un ton argumentativ, respectând o anumită dispunere a paragrafelor – unu pentru introducere, două pentru cuprins, unul pentru încheiere – şi limita de spaţiu indicată)

    “Rodul tainic” este o operă literară scrisă de prozatorul ardelean Ioan Slavici, care aparţine speciei literare basm. Basmul este o specie a genului epic, de obicei în proză, în care personaje imaginare traversează întâmplări fantastice, iar forţele binelui înving întotdeauna forţele răului.

   În primul rând, motivul principal al operei – pomul “atât de înalt, încât nimeni nu era în stare să-i vadă vârful” – este unul fantasmagoric, din moment ce nici un copac din lumea reală nu ar putea creşte la astfel de înălţimi hiperbolice.

   În al doilea rând, personajul principal, Danciu, întră în tipologia protagonistului de basm, fiind un băiat cu defectul mândriei (era “un flăcău ţanţoş”) care trebuie să se maturizeze pe parcursul misiunii sale de a escalada pomul, un prim pas fiind apelarea la ajutorul unui adjuvant (meşterul faur) pentru fabricarea unei unelte (cătărătoarea de fier) care să-l sprijine în atingerea obiectivului său.

   În concluzie, ţinând cont de apariţia unui element hiperbolic şi de călătoria iniţiatică a protagonistului, “Rodul tainic” este un basm în proză, care sugerează în mod metaforic năzuinţa oamenilor spre înălţimi nemaivăzute.

 

SUBIECTUL II

A. (de regulă, primul exerciţiu cere formularea a trei enunţuri conţinând explicaţii referitoare la text, al doilea cere identificarea autorului şi numele operei, al treilea este unul de sintaxă a frazei iar al patrulea are natură morfo – sintactică)

1. Meteoriţii au dimensiuni care variază de la sub un micron până la zece kilometri.

Meteoriţii s-au format în jurul centurii de asteroizi existente între planetele Marte şi Jupiter.

Meteoriţii sunt examinaţi direct în scopul descoperirii urmelor de viaţă sau a produselor activităţii vitale în cosmos.

(enunţul nu trebuie să fie formulat în maniera unui răspuns ci poate numai include explaţia sub forma unui citat direct din text)

2. titlul volumului – “Enciclopedia lumii vii”, numele autorului – “Tudor Opriş”

3. b

(în cazul exerciţiilor cerând notarea literei variantei de răspuns, se va nota litera precedând răspunsul fără să fie dat răspunsul efectiv; în cazul de faţă, cerinţa se referea la tipul propoziţiei subordonate “care pot fi supuse unui examen direct pentru descoperirea urmelor de viaţă sau a produselor vitale în Cosmos” – celei principale “Meteoriţii, excursioniştii lumilor extraterestre, sunt probe geologice” -, care este o atributivă)

4. probe – substantiv comun, nume predicativ

direct – adjectiv, atribut adjectival

ei – pronume personal, subiect

(în cazul exerciţiilor de morfo – sintaxă, se va păstra ordinea din cerinţă a valorii gramaticale ce trebuie identificată – în acest caz, morfologică / sintactică; la evaluarea de anul trecut, am făcut greşeala de a identifica “direct” drept complement iar “ei” drept “pronume relativ” – dintr-o raţiune pe care nu mi-am putut-o explica post – factum -, motiv pentru care recomand elevilor de clasa a VIII-a să fie moderaţi în elaborarea răspunsului lor şi să înţeleagă faptul că “unele lucruri sunt pe atât de simple precum par”; am pierdut 0,2 puncte)

B. (această compunere poate fi fie pe aceeaşi temă cu textul, cerând elaborarea subiectului prezentat, fie unul independent, cel mai probabil un peisaj descriptiv; în cazul de faţă, cerinţa se referă la descrierea unui tablou impresionant din natură, real sau imaginar; trebuie avute în vedere cel puţin două caracteristici de ansamblu ale peisajului descris, folosit un limbaj expresiv – în special epitete şi comparaţii, apoi hiperbole -; din nou, trebuie avută în vedere dispunerea paragrafelor, claritatea şi unitatea textului)

[Dragi cititori, deoarece în momentul elaborării acestei compuneri mă aflam într-o fervoare creativă pe care nu pot să o mai obţin, nu voi încerca să elaborez încă o descriere impresionantă conform cerinţei date, lăsând-o pe voi să vă dezvoltaţi creativitatea, dându-vă frâu imaginaţiei :-); menţionez doar că am descris o pădure, referindu-mă la arbori, lumina soarelui, vântul şi iarba “mătăsoasă ca blăniţa unui iepuraş pufos”).

 

Notă finală:  Trebuie evitate sub orice formă greşelile de ortografie! Dacă 0 -2 erori nu sunt penalizate, 3 înseamă pierderea unui punct, 4 a două puncte, iar 5 sau mai multe a trei puncte! De asemenea, mare atenţie la punctuaţie: FĂRĂ VIRGULE ÎNTRE SUBIECT ŞI PREDICAT!!! Scrieţi lizibil şi citeţ, nu schimbaţi instrumentul de scris pe durata examenului.

 

Post Scriptum: Rezultatul meu: 9,20 (greşelile comise ar fi putut părea minore, depunctarea pentru reperul spaţial “curtea împărătească”  ar putea părea nejustificată, însă nota finală nu este negociabilă).

Mulţumesc doamnelor profesoare Adina Puhache (un dascăl excepţional, care ne-a pregătit temeinic pe parcursul claselor V – VII), Cristina Georgescu (un dascăl dedicat, profesor suplinitor, care ne-a pregătit suplimentar, motivându-ne să rezolvăm zeci de modele de subiecte) şi Mirela Mihală (un dascăl mărinimos, inspector şcolar, care ne-a dat anumite sfaturi de mare valoare într-o şedinţă particulară, ţinută la cererea noastră – a mea şi a fratelui meu – pentru clarificarea anumitor dubii pe care le aveam privind redactarea rezolvării pentru examen] 

Anunțuri

7 comentarii

Din categoria Proiecte scolare

7 răspunsuri la „Model de rezvolvare a Variantei 7, subiectul oficial al evaluării naţionale la limba şi literatura română 2010 – 2011 pentru elevii clasei a VIII-a

  1. Pingback: Recapitulare (7) Efervescenţă muli-laterală de 16 ani şi 6 luni | tudorvisanmiu

  2. Pingback: T.V.-M. A.L. (61) Examenul de capacitate (I) Limba şi Literatura Română « Muşcătura lui Fenrisúlfr

  3. Pingback: Subiect examen de capacitate – limba şi literatura română, an şcolar 2010 – 2011 | tudorvisanmiu

  4. Pingback: Subiect examen de capacitate – limba şi literatura română, an şcolar 2010 – 2011 | tudorvisanmiu

  5. Pingback: Statistica lunară (17) Şcoala…. altfel (I) | tudorvisanmiu

  6. Pingback: Statistica anuală (2) 2013 in review | tudorvisanmiu

  7. Andreea

    Multumesc pentru modelul de rezolvare dar si pentru sfaturile sugerate . Sper sa imi fie de folos! 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s